Tradiția ouălor roșii
Ouăle roșii au o semnificație aparte în creștinism. Culoarea roșie simbolizează sângele lui Hristos, vărsat pe cruce pentru mântuirea oamenilor. Legenda spune că Maica Domnului, ajunsă la cruce, a așezat un coș cu ouă la picioarele lui Iisus, iar acestea s-au înroșit de la sângele Său. De atunci, credincioșii vopsesc ouă în roșu pentru a comemora acest moment sacru.
În a treia zi de Paște, consumul ouălor roșii este o continuare a bucuriei pascale. Este o zi în care familiile se adună, iar masa rămâne un loc al comuniunii și recunoștinței. Ouăle roșii sunt adesea primele care se ciocnesc în semn de salut pascal – „Hristos a înviat!” și se răspunde cu „Adevărat a înviat!”.
Pregătirea ouălor roșii este și un prilej de apropiere între membrii familiei. De obicei, ele se vopsesc în Joia Mare, cu tehnici transmise din generație în generație. În a treia zi de Paște, când agitația sărbătorii scade, oamenii se bucură mai liniștit de această tradiție.
De ce nu trebuie să lipsească ouăle roșii în a treia zi de Paște
Chiar dacă prima zi de Paște este cea mai sărbătorită, a treia zi are o semnificație aparte. Este ziua în care mulți români continuă să petreacă alături de familie și prieteni. Ouăle roșii devin un simbol al continuității sărbătorii și al păstrării tradiției.
Ele sunt ușor de pregătit și se păstrează bine timp de mai multe zile, motiv pentru care sunt nelipsite de pe mesele creștinilor. În plus, în zonele rurale, această zi este marcată de vizite la rude și vecini, unde ouăle roșii sunt oferite ca semn al păcii și al bucuriei.
Pe lângă semnificația religioasă, oul roșu este și un simbol al vieții. În tradiția populară, oul este văzut ca o promisiune a renașterii și a speranței. Culoarea roșie este asociată cu puterea, protecția și iubirea.
În unele regiuni din România, ouăle roșii sunt păstrate și după Paște, iar unele sunt păstrate chiar până la anul următor, ca semn de noroc și binecuvântare. Se spune că cine păstrează un ou roșu până la următorul Paște va avea parte de sănătate și belșug.
