Produsul românesc care a cucerit Ungaria. Colacul secuiesc glazurat cu zahăr ars, celebrul „Kurtos”, are rude în mai multe țări din Europa. În limba maghiară, „Kurtos” înseamnă burlan sau horn și este evident că denumirea sa provine de la asemănarea cu aceste obiecte.
Produsul românesc care a cucerit Ungaria
Produsul românesc care a cucerit Ungaria. Colacul secuiesc glazurat cu zahăr ars, celebrul ”Kurtos”, are rude în mai multe țări din Europa. În limba maghiară, ”Kurtos” înseamnă burlan sau horn și este evident că denumirea sa provine de la asemănarea cu aceste obiecte.
Ingredientele de bază ale colacului secuiesc, conform rețetei tradiționale, sunt zahăr, făină, unt, lapte, ouă, drojdie și sare, precum și nucă măcinată, migdale, scorțișoară pentru glazură. Regula este una clară: trebuie copt direct pe jar. Unele dintre versiunile mai elaborate ale colacului secuiesc includ ”Sękacz” al polonezilor, ”Sakotis” din Lituania și ”Baumkuchen” cu mai multe straturi din Germania („Tortul copac”), scrie Mashed.
Colacul secuiesc este originar din Transilvania, România, și nu este la fel de complex ca unele dintre prăjiturile de mai sus, deoarece acestea necesită o atenție constantă din partea unui brutar care pune aluat peste prăjituri pe măsură ce se rotesc.
Cea mai veche menționare a colacului secuiesc se află într-un manuscris german din secolul al -XV-lea
Kürtőskalács este făcut dintr-o fâșie de aluat, înfășurată în jurul unui rotisor și bine coaptă. Cea mai veche menționare a colacului secuiesc se află într-un manuscris german din secolul al XV-lea.
Prima rețetă nu a fost publicată timp de mai bine de 300 de ani, așa cum apare într-o carte de bucate din 1784, atribuită contesei Mária Mikes de Zabola, din Transilvania. La acea vreme, regiunea făcea parte din Ungaria, dar, după Primul Război Mondial, Transilvania a revenit României.
Versiunea originală a ”kürtőskalács” sau ”à la doamna Poráni”, nu menționează zahărul
Versiunea originală a ”kürtőskalács”, sau „kürtős kaláts’ à la doamna Poráni”, pare să fi fost una savuroasă, deoarece rețeta nu menționează zahăr. O rețetă diferită, care a apărut 11 ani mai târziu, a oferit opțiunea de a-l îndulci după ce a fost gătit. Abia la sfârșitul secolului al XIX-lea cineva a sugerat adăugarea zahărului înainte de coacere.
În ceea ce privește nucile zdrobite, care acoperă kürtőskalács de astăzi, acestea au fost menționate într-o carte de bucate apărută în 1980, numită ”Erdélyi Lakoma”, scrisă de Pál Kövi (republicată ulterior în 1985 sub numele de ”Bucătăria transilvăneană a lui Paul Kovi”).
Cum se face kürtőskalács
Aluatul se coace tot pe rotisor, dar în mai multe straturi suprapuse, astfel încât în interiorul prăjiturii se formează inele subțiri, asemenea celor de pe trunchiurile copacilor. Din acest motiv i se spune ”Tortul copac”. Colacul se taie în bucăți mai mici sau mai mari, după preferințe, și se afundă într-o baie de ciocolată sau în diverse alte glazuri.
Aluatul este făcut din ceea ce conține orice prăjitură. Unt, ouă, făină, lapte, sare, zahăr. Ceea ce diferențiază aluatul kürtőskalács de majoritatea aluaturilor de prăjituri este includerea drojdiei, astfel încât textura și aroma să fie asemănătoare cu cele ale pâinii dulce, unii comparându-l cu babka.
Există mai multe opțiuni de a coace kürtőskalács
Există mai multe opțiuni de a coace kürtőskalács. Unii ar putea folosi o matriță special construită din metal sau lemn. Alții ar putea folosi un astfel de instrument prin înfășurarea foliei în jurul unui sucitor sau a unei cutii de aluminiu de mărimea unei halbe.
O altă opțiune mai simplă implică rularea fâșiilor de aluat în spirale, fără a folosi nici un fel de matriță. Aceste prăjituri sunt apoi coapte în picioare, într-un cuptor standard, fără a fi nevoie să fie rotite, deoarece poziția verticală ar trebui să asigure o gătire uniformă.