România va continua să se afle la periferia UE şi în 2025, după cum arată o proiecţie pe următorii 15 ani a pieţei continentale a muncii. În pofida crizei care continuă să zgâlţâie din temelii economia mondială, Uniunea Europeană vrea să ştie cum va arăta piaţa muncii de pe bătrânul continent în următorii 15 ani, pentru a-şi pregăti planurile strategice de intervenţie. Dificilă misiune pentru cercetătorii puşi să modeleze imaginea viitoare pe baza unor indicator
România va continua să se afle la periferia UE şi în 2025, după cum arată o proiecţie pe următorii 15 ani a pieţei continentale a muncii.
În pofida crizei care continuă să zgâlţâie din temelii economia mondială, Uniunea Europeană vrea să ştie cum va arăta piaţa muncii de pe bătrânul continent în următorii 15 ani, pentru a-şi pregăti planurile strategice de intervenţie. Dificilă misiune pentru cercetătorii puşi să modeleze imaginea viitoare pe baza unor indicatori greu de reglat, ţinând cont de faptul că lumea trece printr-o recesiune considerată de specialişti fără precedent. Oricum, important este faptul că, pentru prima dată, România a fost cuprinsă, ca parte activă, în cercetarea coordonată de Cedefop (European Centre for the Development of Vocational Training).
Cercetătorilor de la Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) le-a revenit misiunea de a analiza tendinţele de evoluţie ale pieţei muncii şi de a elabora un raport privind cererea de personal din partea companiilor şi gradul de concordanţă cu oferta de muncă a celor care vor lucra în următorii 15 ani în Europa Centrală şi de Est (CEE), inclusiv Grecia. Unele previziuni sunt puţin încurajatoare pentru viitorul angajaţilor din această regiune, numai că ele trebuie privite într-un context mai larg, al întregii Uniuni Europene. „În următorii ani, nu va mai exista conceptul de piaţă naţională. Europa va fi o piaţă unică a muncii, în care dezechilibrele locale vor fi balansate la nivelul regiunii“, afirmă Cătălin Ghinăraru, secretar ştiinţific al INCSMPS şi coordonator al studiului realizat pe grupul celor şapte ţări: România, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia şi Grecia.
Perioada anilor următori va oferi oportunităţi majore pentru piaţa muncii
În următorii 15 ani, România va avea parte de nenumărate schimbări, la fel ca toate ţările învecinate, dacă acest lucru ne poate consola în vreun fel. Vestea bună este aceea că declinul demografic nu va atinge nivelul anunţat în prognozele Institutului Naţional de Statistică. Cătălin Ghinăraru apreciază că populaţia se va menţine numeric la aproximativ aceleaşi cote în următorii 15 ani, doar că va începe să se manifeste tendinţa de îmbătrânire. În acest moment, mediana vârstei se situează la 30 de ani şi va ajunge la 45 de ani în 2025. „Este perioada cu cele mai mari oportunităţi pentru piaţa muncii, pentru că dispunem de cel mai mare număr de persoane în deplinătatea forţelor, ceea ce presupune şi maximă productivitate“, apreciază Ghinăraru, care îşi permite să lanseze un mesaj extrem de clar către politicienii aflaţi la conducerea ţării. „Faceţi ce-i de făcut acum, pentru că mai târziu nu vom mai avea această şansă pe piaţa muncii!“
Cu alte cuvinte, acum este momentul optim de promovare a strategiilor de resurse umane. Studiul pune la dispoziţia celor care trebuie să facă astfel de planuri la Ministerul Muncii direcţiile în care se vor orienta principalele sectoare economice şi dinamica previzionată a forţei de muncă. Principala tendinţă rezultată din agregarea indicatorilor economici şi financiari o reprezintă scăderea masivă a populaţiei ocupate în sectorul agricol, în contextul în care se pleacă de la premisa că din 2010 va începe revigorarea economiei. Potrivit unui scenariu în care se prezumă că vom avea creştere negativă în următorii doi ani, numărul lucrătorilor din agricultură va reprezenta în 2025 maximum 19% din totalul populaţiei ocupate. În acelaşi timp, va scădea foarte mult şi cererea de forţă de muncă în minerit, industria de prelucrare a ţiţeiului, metalurgie şi chimie. Chiar dacă va fi nevoie de tot mai puţin personal, va creşte foarte mult cererea pentru calificări tot mai înalte sau sofisticate. Tehnologizarea acestor sectoare de activitate va schimba profilul ocupaţional tradiţional. Locul minerului sau petrolistului va fi luat de specialişti pentru formarea cărora va fi nevoie de investiţii deosebite.
Mai puţine cereri pentru studii înalte, dar angajaţi mult mai calificaţi
Analiza dinamicii tuturor sectoarelor de activitate indică, de altfel, o cerere de personal din ce în ce mai calificat în viitor. Aşa se şi explică de ce expandează cererea de personal cu 300% în domeniul educaţiei, în următorii 15 ani. „Dimensiunea este greu de imaginat, mai ales din perspectiva conţinutului. Cu siguranţă, educaţia nu va mai avea înţelesul şi aspectul actual. Probabil, expansiunea se va reflecta în sistemul de învăţare pe tot parcursul vieţii sau în domeniul învăţământului vocaţional. Ocupaţiile îşi vor schimba mult mai des conţinutul şi se vor diversifica foarte mult, ceea ce va necesita o preocupare permanentă pentru actualizarea competenţelor şi creşterea gradului de calificare“, explică Ghinăraru.
De aceste salturi calitative în pregătirea forţei de muncă va beneficia, în primul rând, industria auto, care se va dezvolta mai mult decât în ţările vecine, dar şi construcţiile, care vor înregistra o creştere uşoară, dar continuă. Studiul arată însă că domeniul în care România se va dezvolta în mod deosebit, în afară de educaţie, va fi cel al distribuţiei. În sectoarele economice aflate în contracţie va fi nevoie de forţă de muncă mult mai puţină, dar tot mai calificată la toate nivelurile de studii, însă în cele care vor expanda angajatorii se vor orienta către personalul cu studii medii, dar cu înaltă calificare, în special tehnică.
În România anului 2025, informaticienii vor pierde poziţiile privilegiate, cererea pentru servicii IT temperându-se. Toate aceste schimbări, privite la nivel naţional, vor genera dezechilibre majore pe piaţa autohtonă a muncii. România va rămâne într-un fel de cameră inferioară a Uniunii, apăsată de vechea povară a lipsei de competitivitate externă. La nivel paneuropean, însă, sistemele de reglare a pieţei unice vor face să dispară discrepanţele nocive.
Cătălin Ghinăraru, secretar ştiinţific, INCSMPS
Previziuni 2025
În 2025, toate ţările din Europa vor fi incluse în Zona Euro. În multe ţări, cererea de forţă de muncă tinde să se deterioreze, în loc să se îmbunătăţească.
Agricultura şi întregul sector primar vor intra într-un declin dramatic.
Construcţiile se vor menţine în majoritatea ţărilor din regiune, sectorul fiind necesar într-o piaţă a investiţiilor în pericol să se scufunde.
Serviciile şi distribuţia vor fi în topul creşterii economice, ceea ce este un indiciu pentru faptul că eforturile de soluţionare a problemelor de competitivitate cu care ţările din CEE şi Grecia se confruntă pe pieţele externe nu vor da rezultate spectaculoase.
În viitorii 15 ani, se prevede o scădere drastică a populaţiei, dar şi cererea de forţă de muncă va regresa. Sectorul industriei chimice se va contracta sever începând cu 2012.
Până în 2025, se va înregistra o contracţie puternică a cererii forţei de muncă în serviciile IT. Din 2010, va creşte cererea de lucrători în unele sectoare de exploatare minieră.
Se va menţine în grupul liderilor industriei regionale, dar cererea de specialişti în inginerie mecanică, transporturi terestre, bănci, finanţe şi servicii informatice va scădea acut.
Până în 2020, oferta de forţă de muncă la grupele de tineri va fi extrem de redusă. Industria textilă, de îmbrăcăminte şi pielărie, dar şi sectorul auto vor intra în declin.
Piaţa muncii nu va înregistra schimbări, exceptând agricultura, unde va scădea ponderea forţei de muncă slab calificate, dar va creşte cererea de personal cu pregătire superioară.
Cererea de forţă de muncă în sectorul minier se va reduce de la 25.000 la 5.000 de angajaţi până în 2025. Va creşte cererea în farma, chimie şi transporturi aeriene.
