Milioane de romani spera ca cetatenia Uniunii Europene sa le schimbe viata in bine. Pentru cei mai multi dintre ei, visul ar putea deveni realitate, dar numai in masura in care cunosc si aplica regulile jocului: legi noi, institutii noi, obligatii si drepturi necunoscute. 1.900 de functionari publici, eurofunctionarii, sunt pregatiti si platiti sa-i invete. Cei din judete duc greul. Pentru 120 de eurofunctionari, angajati ai prefecturilor Romaniei, serviciul de zi cu zi inseamna ,,monitorizarea implementarii aquis-ului comunitar,, si ,,diseminarea informatiilor despre Uniunea Europeana in teritoriu,,. Iar daca sefii considera ca este prea putin, inutil, sau daca nu are cine sa distribuie titluri de proprietate, agenda devine atat de incarcata incat ce tine de Uniunea Europeana trece pe plan secundar.

Eurofunctionarii nu-si pierd speranta

Prefectura Constanta este un caz fericit. De zece ani functioneaza aici un serviciu de relatii externe, mai apoi devenit directie, condus de aceeasi persoana. Ileana Gugoasa a avut timp sa invete, sa capete experienta si sa-i antreneze la randul ei pe altii. Acum trei ani, definirea vaga a activitatii ei a inceput sa prinda contur. Uniunea Europeana devenise o optiune definitiva si irevocabila, prin urmare ,,relatiile externe,, de care se ocupa, printre alte sarcini fara nici o alta legatura, au fost reduse la pregatirea aderarii. Tot vag, mai putin vag insa decat activitatea de ,,relatii externe,,. Concretul a aparut in ianuarie 2003, cand a aflat clar ce are de facut: urmareste daca ministerele aplica la nivel local legislatia europeana pe care Guvernul si Parlamentul o raporteaza la Bruxelles ca fiind adoptata si isi familiarizeaza concetatenii cu notiunile de baza despre Uniunea Europeana. Judetul Constanta are 1.488 de localitati. Ileana Gugoasa, impreuna cu alte doua colege, ar trebui sa ajunga in toate, sa discute cu primarii, sa-i invete pe ei ce este cu Uniunea Europeana, ce vrea ea si ce vrem noi, lasandu-i pe ei mai departe sa le vorbeasca oamenilor. Asta pe de-o parte. Pe de alta parte, in orele de program ramase, primesc de la serviciile descentralizate ale ministerelor din teritoriu rapoarte punctuale pe diverse activitati, pornind de la hranirea pestilor conform normelor UE si ajungand la aspecte mult mai subtile. Isi intocmesc apoi propriul raport pe care il trimit la Bucuresti. Pare neverosimil. Cu toate acestea, Ileana Gugoasa, sefa Directiei de Integrare Europeana de pe langa prefectura Constanta spune ca nu este imposibil si ca are noroc. Prefectul ii da libertate de miscare, a castigat si niste fonduri europene, cu care a pus pe picioare de bine de rau o retea de constanteni, si a inceput campania de informare a autoritatilor locale si a populatiei despre Uniunea Europeana. Totusi, ea nu ascunde ca salariile sunt mici, ca prefectura nu are bani de benzina, de rechizite, ca perspective de avansare nu exista, ca oamenii pe care ii formeaza pleaca deindata ce isi gasesc servicii mai bine platite si ca fiecare restructurare a Guvernului ii da emotii ca i se desfiinteaza postul.
Aceeasi munca ingrata, cu resurse modeste si nevoi foarte mari o fac si cele trei angajate ale Directiei Programe, Strategii Guvernamentale si Teritoriale de la prefectura judetului Giurgiu. Este departe de ce si-ar putea imagina cineva la auzul titulaturii de eurofunctionar. Directorul Constanta Stancuna mai are nevoie de macar doi oameni si de bani. Nu a avut sansa omoloagei de la Constanta, aceea de a intra pe finantari europene, iar fondurile prefecturii iau destinatii mai presante decat integrarea europeana. ,,Ceva trebuie sa se schimbe, ne apropiem de 2007,,, nu-si pierde ea totusi speranta.
La centru toate acestea sunt cunoscute. Secretarul de stat Marius Profiroiu, coordonatorul activitatii directiilor de integrare, promite schimbari. Noi angajari, stimulente materiale, o strategie de motivare a oamenilor: ,,Pentru Guvern este o prioritate. Se vor gasi mijloace sa tinem oamenii si sa-i motivam,,, spune el. Ramane de vazut daca ministrul Tanasescu ii impartaseste spusele.