Premierul conservator ungar Viktor Orban a avertizat vineri că Europa are în faţă un „deceniu al pericolelor” şi a promis că noul său guvern va fi la înălţimea provocărilor, relatează agenţiile MTI şi EFE.
El a primit din partea preşedintelui János Ader mandatul să formeze un nou guvern. Viktor Orban va fi astfel prim-ministru pentru a cincea oară. În parlamentul constituit după alegerile legislative din 3 aprilie, partidul Fidesz condus de Orban a obţinut 135 din cele 199 de mandate, menţinându-şi majoritatea de două treimi.
Viktor Orban: Ne aşteaptă un deceniu de pericole
”Toată lumea vede ce se întâmplă în Europa. Ne aşteaptă un deceniu de pericole. Există un război, preţurile cresc. Se dezvoltă o criză energetică” şi pandemia COVID-19 încă nu s-a terminat, a rezumat premierul ungar, promiţând că va forma un guvern ”capabil să apere Ungaria în perioada următoare”.
”Trebuie să rămânem în afara războiului (din Ucraina) şi să facem faţă provocărilor unei crize economice europene care începe, într-un mod prin care Ungaria să-şi poată menţine realizările”, a mai spus Orban, a cărui reînvestire este prevăzută pentru data de 2 mai.
Pe de altă parte, Orban a refuzat să dezvăluie detalii despre pregătirile sale pentru noul guvern, dar a declarat că sunt în curs de desfășurare negocieri cu candidații la funcția de ministru, adăugând că selecția miniștrilor a fost determinată de „o înțelegere a sarcinilor pentru următorii patru ani”, transmite Hungary Today.
El a precizat că negocierile sale vizează găsirea de candidați pentru toți cei patru ani, deoarece „viața se schimbă rapid și Ungaria are nevoie de un guvern care să ofere cele mai bune răspunsuri la provocările actuale”.
De asemenea, premierul ungar a declarat că și-a luat angajamentul de a forma un guvern ai cărui membri să poată „proteja Ungaria împotriva pericolelor din următorul deceniu, împreună ca organism și individual”.
Ungaria, în atenția Comisiei Europene
La două zile după ce a câştigat alegerile din 3 aprilie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat iniţierea împotriva Ungariei a noului mecanism care permite suspendarea fondurilor europene pentru statele UE despre care executivul comunitar consideră că încalcă statul de drept. Invocând tot încălcarea statului de drept, Comisia Europeană nu a aprobat până în prezent PNRR-ul Ungariei, la fel procedând şi în cazul Poloniei.
Conduse de guverne conservatoare, Polonia şi Ungaria sunt criticate de Bruxelles pentru limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie, respingerea migranţilor şi contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor CJUE în faţa dreptului naţional.