Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că fondul își va revizui în scădere în următoarele săptămâni prognoza din 2022 privind o creștere economică globală de 3,6%, pentru a treia oară în acest an, adăugând că economiștii FMI încă finalizează noile cifre.

Riscul unei recesiuni globale a crescut

FMI ar urma să publice prognoza actualizată pentru 2022 și 2023 la sfârșitul lunii iulie, după ce în aprilie și-a redus prognoza cu aproape un punct procentual. Economia mondială a crescut cu 6,1% în 2021.

„Perspectivele de la ultima noastră actualizare din aprilie s-au înrăutățit semnificativ”, a declarat ea într-un interviu acordat Reuters, citând o răspândire universală a inflației, majorări substanțiale ale ratelor dobânzilor, o încetinire a creșterii economice a Chinei și escaladarea sancțiunilor legate de războiul Rusiei în Ucraina.

„Ne aflăm în ape foarte agitate”, a spus ea. Întrebată dacă ar putea exclude o recesiune globală, ea a răspuns: „Riscul a crescut, așa că nu putem să îl excludem”.

Datele economice recente au arătat că unele economii mari, inclusiv cele ale Chinei și Rusiei, s-au contractat în trimestrul doi, a spus ea, menționând că riscurile sunt și mai mari în 2023.

„Va fi un 2022 greu, dar poate și mai greu în 2023”, a spus ea. „Riscurile de recesiune au crescut în 2023”.

Creșterea prețurilor trebuie ținută sub control

Investitorii sunt din ce în ce mai îngrijorați de riscurile de recesiune, o parte cheie a curbei randamentului Trezoreriei SUA s-a inversat miercuri pentru a doua zi consecutiv, în ceea ce a fost un indicator de încredere că se prefigurează o recesiune. Luna trecută, președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat că banca centrală americană nu încearcă să provoace o recesiune, dar că este pe deplin angajată să țină prețurile sub control, chiar dacă acest lucru riscă să provoace o încetinire economică.

Georgieva a declarat că o înăsprire de lungă durată a condițiilor financiare ar complica perspectivele economice globale, dar a adăugat că este esențial să se țină sub control creșterea prețurilor.

Perspectivele globale sunt mai eterogene acum decât în urmă cu doar doi ani, cu exportatori de energie, inclusiv Statele Unite, pe o poziție mai bună, în timp ce importatorii se confruntă cu dificultăți, a spus ea.

Creșterea economică mai lentă poate fi „un preț necesar pe care trebuie să-l plătim”, având în vedere nevoia urgentă și presantă de a restabili stabilitatea prețurilor, a spus ea.

Georgieva a menționat un risc tot mai mare de divergență între politicile fiscale și monetare și a îndemnat țările să calibreze cu atenție aceste acțiuni pentru a evita orice șansă ca sprijinul fiscal să submineze eforturile băncilor centrale de a controla inflația.

„Trebuie să creăm același nivel puternic de coordonare între băncile centrale și ministerele de finanțe, astfel încât acestea să ofere sprijin într-un mod foarte bine direcționat … și să nu slăbească ceea ce urmăresc politicile monetare”, a spus ea.