Idei de afaceri aparent hilare au adus rulaje semnificative, iar produsele au ajuns chiar in afara tarii
Din orice se poate face bani. De la aceasta idee au pornit si clujenii care si-au deschis o fabrica de maturi, o alta de creta sau de chibrituri. Dar in Cluj sunt insa mult mai multe afaceri inedite.
Mircea Herta a fost luat peste picior cand a inceput sa faca afaceri, la 27 de ani, cu maturi din sorg, traditionale, iar singura concurenta erau tiganii din piata. “Eram in masina cu un colaborator din Germania, cand am vazut o masina Moskvich cu maturi pe capota. Am oprit masina, am vorbit cu soferul, iar neamtul a luat si o mostra pe care a dus-o in Germania”, povesteste clujeanul. “Dupa o saptamana, am primit o comanda de 10.000 de maturi. M-am dus la tigan, in Acatari, o comuna din judetul Mures, si am luat o mie de maturi care au mucegait, iar business-ul s-a blocat”, continua el. Se intampla prin 1996, dupa doi ani de afaceri cu importuri de sapun. Herta a incercat sa acopere comanda de maturi din Germania si a dat un anunt la ziar cautand furnizori. A gasit mici firmulite si foste CAP-uri care aveau sectii de impletituri si a inceput exporturile. Dupa doi ani, calitatea slaba a maturilor si aproximativ 8.000 de marci stranse l-au facut sa se gandeasca la productia proprie. A fost ajutat de un partener din Germania, care este distribuitorul produselor acolo. La inceput, facea maturile manual, cu cinci-sase oameni, dar, cu timpul, si-a cumparat utilaje de cusut, de legat si de sortat sorgul (planta folosita ca materie prima). Producea cam 3.000 de maturi pe luna, iar in prezent Naturprodukt face 20.000 de bucati lunar.
In era biroticii de ultima generatie, un clujean deruleaza o afacere cu creta scolara, de croitorie si forestiera. Este, spune Ovidiu Rosu, o afacere fara o politica expansionista, un business de chimisti. Afacerea a fost pornita in 1991, de socrul sau, cercetator la Institutul de Chimie din Cluj. Ovidiu Rosu, si el chimist de profesie, a renuntat la slujba de la Carbochim si a intrat in afacere. Sotia lui este, de asemenea, chimist. Au produs creta, plastilina si acuarele, dar la acestea din urma au renuntat dupa cativa ani sub presiunea importurilor. “Primele produse le-am vandut din usa in usa la vechile centre de librarii. Acestea s-au desfiintat, dar au aparut angrosistii de papetarie”, cu care lucram si acum”, spune Ovidiu Rosu. “Cu creta de croitorie a fost mai dificil. Am lucrat la inceput direct cu fabricile de confectii, carora le trimiteam oferta prin posta, in plic, pentru ca nu exista mail. Prin anii ‘95-’96 au aparut angrosistii pentru croitorie, iar acum lucram si cu distribuitori si direct cu fabricile”, isi aminteste Rosu. Pentru acest an, el estimeaza o cifra de afaceri de aproximativ 350.000 de euro si un profit de aproximativ 100.000 de euro.
O cutie de creta costa 17.000 de lei la poarta fabricii, care are o capacitate de 1.500-2.000 de cutii zilnic si are distribuitori in toata tara si cateva sute de clienti. Din creta de croitorie produsa, 10% merge la export.
Asociatii Matchpoint nu se gandeau in urma cu trei ani, cand au pornit importul de chibrituri si productia de chibrituri personalizate, ca vor ajunge la vanzari de 740.000 de euro, cat au inregistrat anul trecut. Anca Eremie, partener Matchpoint, estimeaza pentru acest an vanzari de 1,3 milioane de euro, din care 750.000 chibrituri de menaj, de import, si 600.000 chibrituri publicitare, produse chiar de firma clujeana. Portofoliul companiei include de la banalele chibrituri de bucatarie, la chibrituri pentru gratar (care ard opt minute), pentru trabucuri si pentru aprins semineul. Gama “personalizatelor” nu se refera doar la imprimarea unui nume, a unor reclame sau a unui logo, ci si la forma cutiilor: triunghiulare, plic, casuta, pachet de tigari etc. Anca Eremie spune ca in prezent marile retele de retail vand doar chibrituri Matchpoint. Compania, cu puncte de lucru la Cluj, Bucuresti si Timisoara si o capacitate de productie de 800.000 de euro, a inceput si exportul chibritelor personalizate anul trecut.
Bita Zerbes s-a nascut in Canada, a lucrat in Israel, este de origine persana si s-a stabilit in Romania, unde are impreuna cu sotul ei o clinica stomatologica. Ivo Christian Zerbes, sas din Sighisoara, s-a stabilit in Germania in urma cu 20 de ani si, dupa ce a lucrat sapte ani ca tehnician dentar, s-a hotarat sa faca si facultatea de stomatologie. A obtinut o bursa si a venit la facultate in Cluj. In timpul unei vizite in Israel a cunoscut-o pe viitoarea sotie. In 2001, a inaugurat clinica stomatologica, unde Ivo Christian lucra cu o asistenta, iar la cinci ani de la infiintare, sunt trei medici si patru asistente. “Se poate vorbi chiar si de un turism dentar aici. Avem pacienti straini din Statele Unite ale Americii, Canada, Elvetia, Germania, Olanda si Marea Britanie, dar si romani care vin din Italia si Spania sa se trateze in Romania”, spune Ivo Zerbes, care in prezent se concentreaza pe un nou tip de implant dentar.
Turism dentar la Cluj
Clinica stomatologica a sotilor Christian si Bita Zerbes, deschisa in 2001, a necesitat o investitie de 120.000 de euro, care s-a amortizat in patru ani. La sfarsitul anului 2005, la venituri de 50.000 de euro, profitul a fost de 16.350 de euro. In primele trei luni din 2006, veniturile s-au ridicat la 20.000 de euro, iar profitul la 9.400 de euro. Numarul de pacienti inregistrati in fisierele Medicare International se ridica la 1.100, romani, dar si straini (cateva zeci pe an). Clinica urmeaza sa se extinda, astfel ca in apropiere se va construi si un laborator.
Firma care
a “maturat” Germania
Naturprodukt isi vinde maturile in proportie de 95% la export, in Germania, Franta si Italia. Anul trecut, cifra de afaceri a fost de 200.000 de euro. Pentru acest an, Mircea Herta estimeaza un rulaj de aproximativ 300.000 de euro si un profit de cateva zeci de mii. Afacerea lui s-a extins pe orizontala, astfel ca are contracte cu cultivatori de sorg din Bihor, dar si din sudul tarii. Mai nou, s-a orientat si catre mica productie din lemn si are intentia de a intra in lanturile de supermarketuri si hipermarketuri.
Afacere cu scaparici
Partenerii Matchpoint au intrat pe o piata dominata de produse ale fostelor fabrici comuniste de chibrituri si, in plus, au reinventat un suport de publicitate. Compania a avut anul trecut vanzari de 750.000 de euro si preconizeaza 1,3 milioane pentru acest an, atat din import si distributie, cat si din chibrituri publicitare personalizate. Anul trecut, au inceput si exporturile de chibrituri personalizate, in Elvetia si Bulgaria. Anul acesta, Matchpoint a intrat si pe pietele din Italia, Olanda, Cehia, Slovacia si Serbia, valoarea exporturilor pe primele luni din 2006 depasind 50.000 de euro.
