Impozit pe profit zero sau 12,5%? Da, in cazul investitiilor. Printr-un noroc, am intrat in 2002 cu facilitatile electorale din anul trecut. Scaderea impozitului pe profit la zero sau la jumatate, in cazul investitorilor mari, eliminarea lui in cazul IMM si inlocuirea acestuia cu o cota de 1,5% la microintreprinderi au fost surprizele primului an de noua guvernare PDSR (PSD). Bucuria avea sa aiba picioare scurte, prescurtate Buget.
Surpriza a venit pentru PSD nu in fata camerelor, ci a FMI: Scutirile la impozitul pe profit si alte facilitati fiscale au fost gasite vinovate „partial” pentru deficitul bugetar, astfel incat „o parte din aceste facilitati vor fi eliminate sau reduse in 2002 prin noua lege privind impozitul pe profit”, s-a executat, fara prea multe comentarii, Guvernul. De intreprins, trebuia intreprins de la 1 ianuarie, numai ca, in dulcele stil romanesc, Craciunul a prins proiectul de lege la un pas de adoptare. O zi lucratoare mai tarziu, proiectul era semnat de Guvern, iar facilitatile abrogate, de indata ce Parlamentul se va intoarce la masina de vot. Adica nu mai devreme de 1 februarie si inca vreo doua-trei saptamani dupa aceea, de acomodare.
Cu alte cuvinte, cateva saptamani de acum incolo, se va mai profita de reducere. Desi Finantele mizau pe introducerea unor cote mai mari de impozit de la 1 ianuarie a.c., propunerea legislativa a intrat foarte tarziu spre aprobare la Guvern, iar acesta nu a dorit sa o promoveze ca ordonanta de urgenta.
Reclama, mai ieftina cu 25% decat tombola
Proiectul ce va fi analizat de Parlament inlatura dintr-un condei avantajele fiscale activate cu un an inainte. Profitul reinvestit de IMM va fi taxat cu 25% in loc de zero. Si companiile care nu se incadrau in categoria IMM pierd reducerea la jumatate a impozitului pe profitul reinvestit in active, castigata prin Legea nr. 189/2001: Art. 9 „Impozitul pe profit se reduce cu 50% pentru profitul utilizat in anul fiscal curent pentru investitii in active corporale si necorporale”.
„Prin anul fiscal curent nu se face referire la anul aparitiei legii, ci la exercitiul fiscal pe o perioada de un an. Prin urmare,Legea nr. 189 se va aplica si in 2002, pana la prevederi contrare”, considera Mihaela Mitroi, director Taxe PricewaterhouseCoopers. Se prea poate ca durata „anului fiscal curent” sa se reduca, in fapt, la o luna si jumatate sau mai mult, intre 1 ianuarie 2002 si data cand Parlamentul, reintors la masina de vot, va decide altfel. Scutirea de impozit in zonele defavorizate va fi de asemenea scoasa din carti, daca parlamentarii vor juca dupa cum a propus Guvernul.
In schimb, proiectul de lege introduce posibilitatea deducerii unei cote de 20% din valoarea investitiei. Este o prevedere unitara pentru toti agentii economici, indiferent de categorie (mici, mijlocii, mari). „Instituirea acestei facilitati, aplicabila in mod nediscriminatoriu pentru toate categoriile de contribuabili, va permite o evidentiere clara a mijloacelor fixe, precum si un control si o aplicare mai simpla a reglemntarilor fiscale. Masura vizeaza toti agentii economici, inclusiv pe cei care nu obtin profit”, mai arata sursa citata.
Pe de alta parte, proiectul de lege nu rezolva o serie de hibe ale sistemului aplicat pana acum. „Este deosebit de limitativ si neclar articolul din lege referitor la deductibilitatea cheltuielilor cu popularizarea numelui produselor/serviciilor. Astfel, legea actuala (si se pare ca si proiectul de lege va contine aceeasi prevedere) mentioneaza ca numai cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui unei persoane juridice, produs sau serviciu, prin mijloace de informare in masa sunt cheltuieli deductibile fiscal. Nu se ia in considerare situatia in care se fac promotii prin diferite alte modalitati cum ar fi, de exemplu, sampling-ul”, precizeaza reprezentanta companiei de consultanta PricewaterhouseCoopers. In plus, apar mentionate ca nedeductibile reducerile de pret, premiile acordate in timpul campaniilor publicitare, organizarea de tombole, achizitionarea de produse inscriptionate cu emblema firmei. „Nu este clar daca acestea limiteaza si mai mult prevederile amintite anterior sau reprezinta doar niste exemplificari”, remarca Mihaela Mitroi.
Guvernul a mai propus limitarea cheltuielilor cu dobanzile, in scopul declarat de a impiedica agentii economici „care detin interese in mai multe societati sa transfere profitul prin intermediul dobanzilor platite pentru imprumuturile contractate de la societatea mama”.
Potrivit proiectului trimis la Parlament, impozitul pe profit va putea fi platit pana la 25 ianuarie pentru anul fiscal precedent, in cazul in care companiile si-au incheiat situatiile financiare.
Impozitul pe profit platit de exportatori a fost adoptat in avans, prin ordonanta de urgenta nr. 163/2001. Anul trecut, exportatorii plateau 5% impozit pe profit si 1% contributie la fondul Romania. Incepand de la 1 ianuarie, impozitul pe profit va fi de la 6%, dar nu se mai datoreaza cota aditionala de 1%, precizeaza Ruxandra Radulescu, directorul de comunicare din Ministerul Finantelor.
Regimul cheltuielilor In varianta proiectului de lege
Deductibile:
· Protocol: maximum 2% din diferenta venituri – cheltuieli
· Diurna: maximum 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice
· Sponsorizare: 10% din baza impozabila pentru cultura, arta, invatamant, sanatate, asistenta si servicii sociale, religios, actiuni umanitare, protectia mediului, 5% pentru social si comunitar, asociatii profesionale, fotbal
· Tichete de masa (in limita valorii aprobate, 41 mii lei pentru 2001)
· Cheltuielile de asigurare (maximum 20% din salariile impozabile)
· Dobanzi la creditele de la alte institutii decat cele financiare (max. 5% din profit)
Nedeductibile:
· Cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau asociatilor
· Contravaloarea serviciilor – inclusiv de mangement si consultanta – daca nu sunt justificate prin contract scris si pentru care beneficiarii nu pot fi verificati asupra rezultatelor acestora. Nu sunt deductibile cand „diminueaza profitul la nivelul unui exercitiu financiar” – ce a voit sa spuna Executivul prin aceasta ultima constrangere? Practic, orice cheltuiala diminueaza profitul, daca este deductibila…
Semn de intrebare
· Cheltuielile de promovare prin mijloacele de comunicare in masa sunt deductibile, dar nu si alte tipuri de promotii (de exemplu sampling-ul) ?
· Provizioanele pentru clienti incerti sunt deductibile dupa ce nu se mai poate recupera nimic dintr-o creanta ?!
Aceasta lege ar trebui sa aduca o serie de clarificari asupra problemelor care au aparut in decursul anilor. Aspectele cele mai importante sunt legate de cheltuielile deductibile si nedeductibile. Dupa cum am mai spus de multe ori, agentii economici sunt interesati in mod deosebit de o lege simpla si clara. Daca nu este clar stipulat cand o cheltuiala este deductibila si cand nu, si mai ales daca legea mentioneaza prea multe cheltuieli nedeductibile, atunci cota efectiva de impozit pe profit va ajunge de la 25% la 40 – 50%.
De exemplu: este neclara prevederea care se refera la nivelul deductibilitatii dobanzilor aferente unui contract de imprumut daca imprumutul este intr-o moneda straina. Astfel, legea stabileste: cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor acordate de alte entitati decat banci si persoane juridice autorizate sunt deductibile la nivelul dobanzii active medii a bancilor, comunicata de BNR. Problema care apare consta in faptul ca agentii economici nu au de unde sa obtina informatii cu privire la dobanzile active medii bancare pentru valute pentru ca, pana in prezent, aceste dobanzi nu au fost comunicate de catre BNR.
In prezent, provizioanele pentru clienti incerti sunt cheltuieli nedeductibile fiscal daca nu exista o hotarare judecatoreasca prin care se declara falimentul clientului. In desfasurarea oricarei afaceri se inregistreaza clienti rau platnici si, dupa cum se stie, declansarea unei proceduri judecatoresti este deosebit de greoaie si inceata, ceea ce duce la devalorizarea in termeni reali a activului companiei (respectiv a creantei). Prin urmare, ar trebui considerata posibilitatea stabilirii unui procent admisibil ca element deductibil, inca de cand se constata inrautatirea situatiei financiare a clientilor fara a se mai astepta luarea unei hotarari judecatoresti care sa ateste starea de faliment.r
Care este sensul obtinerii unei deduceri fiscale integrale a creantei incerte, dupa obtinerea hotararii judecatoresti, daca este prea tarziu (creanta nu mai valoreaza nimic)?r
