Nu este doar o sursă de câştig pentru cei care o pun în practică, ci şi o soluţie pentru problemele locative din marile oraşe. Numai în Bucureşti, mansardarea blocurilor poate aduce pe piaţă peste 12.000 de locuinţe noi.

Mansardarea blocurilor poate fi nu numai o afacere profitabilă pentru firmele care se ocupă cu acest gen de construcţii, ci şi o opţiune de câştig pentru asociaţiile de proprietari.

Asaltate de companii care vor să obţină dreptul de a construi mansarde pe blocuri şi să câştige mai mult decât pentru o construcţie pe sol, asociaţiile de proprietari pot face singure acest lucru, angajând o firmă de construcţii şi apoi beneficiind de banii rezultaţi din vinderea sau închirierea apartamentelor realizate la mansardă. Aceste contracte au o condiţie esenţială: acceptul tuturor proprietarilor pentru realizarea investiţiei, care, în funcţie de suprafaţă, poate fi cuprinsă între 30.000 şi 100.000 de euro. Dacă asociaţia devine dezvoltator şi angajează un constructor, fondurile pot fi obţinute prin credite bancare sau prin participarea tuturor membrilor la finanţare, pentru ca apoi profitul să se împartă procentual  funcţie de contribuţie. O altă variantă este oferirea acestei suprafeţe unei companii care, în compensaţie, poate izola termic imobilul, poate monta uşi noi sau recompensa financiar proprietarii.

Riscuri şi avantaje

„Piaţa este uriaşă, dacă ne gândim la numărul de blocuri existente. Problema este că, de cele mai multe ori, proprietarii se îndoiesc de seriozitatea firmelor implicate. La noi, în Braşov, de obicei, proprietarii fac preţul, iar deseori pretenţiile acestora sunt prea mari ca să se justifice intervenţia noastră în acel contract“, spune Ioan Onofrei, directorul general al unei companii ce desfăşoară acest gen de lucrări.

O altă localitate unde mansardările au luat proporţii este Sibiul, oraş în care sute de blocuri au fost mansardate. „Noi am făcut până acum aproximativ 200 de mansarde. Şi am început de opt ani să lucrăm pe această piaţă. Profitul depinde de mai mulţi factori, însă fiecare îşi aranjează lucrurile cum consideră de cuviinţă“, crede Adrian Ruşa, administratorul firmei de construcţii AdiConstruct.

Din punct de vedere juridic, este recomandat ca, în cazul în care se cedează proprietatea acoperişului imobilului în scopul mansardării, să se apeleze la serviciile unui avocat, deoarece nici agentul imobiliar, nici notarul nu sunt calificaţi. Unul dintre riscurile ce pot apărea ţine de dimensiunea temporală a lucrării şi de factorul de disconfort provocat de acestea. Dacă lucrările trenează, schimbarea vremii poate afecta integritatea imobilului rămas neacoperit. În plus, antreprenorul trebuie selectat foarte atent, căci o firmă mică are puţini angajaţi şi nu poate face faţă comenzilor pe care le acceptă în goana după profit.

Avantajele sunt însă incontestabile, dincolo de refacerea acoperişului şi, în funcţie de caz, izolarea şi cosmetizarea imobilului, câştigurile sunt foarte mari. Costurile unei mansarde sunt net inferioare (30%-40%) celor pentru o construcţie pe pământ, fiind exclusă atât fundaţia, cât şi structura de rezistenţă sau utilităţile, care există deja.

De multe ori, aceste blocuri sunt amplasate în zone centrale sau semicentrale, unde lipsa terenurilor face imposibilă apariţia de noi locuinţe, cererea e ridicată şi, prin urmare, şi preţul. „Profiturile pentru astfel de afaceri pot fi şi de 100%“, consideră Ioan Onofrei.

4% reprezintă procentul mansardelor pe piaţa locuinţelor în România. Numai în Bucureşti sunt circa 12.000 de blocuri, din care cel puţin jumătate ar putea fi mansardate, ceea ce ar aduce pe piaţă minimum 12.000 de locuinţe noi.

Reguli

• Mansardările trebuie să respecte Planul Urbanistic General, Planurile Urbanistice Zonale şi Planurile Urbanistice de Detaliu din zonă.
• Constructorul trebuie să deţină, din punctul de vedere al Inspecţiei în Construcţii, toate autorizaţiile necesare pentru demararea lucrărilor.
• Blocurile afectate structural nu pot obţine autorizaţie de construcţie pentru realizarea de mansarde.
• Dacă un membru al asociaţiei se opune investiţiei, acesta nu poate fi obligat prin justiţie, decât în situaţia în care refuzul său poate afecta o lucrare ce priveşte refacerea structurală a blocului.
• În cazul în care în urma lucrărilor sunt afectate apartamentele de la etajele superioare, constructorul trebuie obligat prin contract să le refacă.

Capital – Editia nr. 21, data 28 mai 2008