si, cel mai adesea, avantajele pozitiilor cheie de pe piata. CFR Calatori, de exemplu, societate infiintata in octombrie 1998 in urma reorganizarii fostei SNCFR, a obtinut un profit net de aproape 30 de miliarde de lei, dupa ce in ultimii doi ani a raportat pierderi uriase. Silvia Popeanga, seful Directiei Generale Economica si Bugete din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, explica revirimentul companiei prin masurile de reducere a cheltuielilor aplicate in ultimii ani. Pe de alta parte, CFR Calatori beneficiaza anual de subventii de la bugetul de stat, care acopera diferenta de 60-70% dintre tarifele practicate de societate si costurile de operare. „In lipsa subventiei, CFR Calatori ar fi inregistrat pierderi foarte mari si ar fi fost necesara triplarea tarifelor”, declara transant oficialul ministerului de resort. Directorul general al CFR Calatori, Valentin Bota, nici nu concepe existenta pe piata a societatii fara sprijinul financiar al statului, mai ales ca, spune el, „sistemul feroviar este subventionat in toata lumea”. Scutiri de la plata taxelor si impozitelor restante pentru societatile feroviareMetrorex, o alta societate subventionata puternic de la bugetul de stat, a incheiat 2003 pe zero, dupa ce cu un an in urma a bifat o pierdere de aproape 180 de miliarde de lei. Calculele directorului general Marius Lapadat arata ca pretul mediu al calatoriei cu metroul se situeaza la 4.000 de lei, in vreme ce costul real este de 16.000-17.000 lei. si in acest caz, diferenta este suportata de stat, adica, in cele din urma, tot de calatorii contribuabili. Totusi, lucrurile par sa se miste la Metrorex: angajarile au fost inghetate in 2003, iar o serie de servicii, cum ar fi cel de curatenie, au fost externalizate, ceea ce a condus la economii. In plus, metroul a renuntat la Electrica, in favoarea Grivco, de la care cumpara energie electrica mai ieftina. Insa nici cei 250.000 de dolari pe an reprezentand incasarile din publicitate nu sunt deloc neglijabili. Conducerea Metrorex vrea sa majoreze treptat aceste venituri pana la un milion de dolari pe an, apreciind ca reteaua de metrou dispune de suporturi de reclama insuficient exploatate. De exemplu, spune Lapadat, doua banci vor sa-si puna sigla pe 10 milioane de cartele.CFR Marfa a avut in mana toate cartile castigatoare care i-au permis sa incheie anul pe plus. Cererea a crescut, iar societatea a profitat de pozitia sa confortabila de pe piata transporturilor. In schimb, CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare, si-a dublat pierderile, care au ajuns la impresionanta cifra de 5.000 de miliarde de lei. Compania, ale carei venituri provin din perceperea de taxe de acces la retea, a avut si ani mai buni, cum au fost 1999 si 2000, dupa care a trecut pe pierderi. „Pentru 2004, la CFR SA se are in vedere eliminarea pierderilor, astfel incat anul sa fie incheiat pe zero. La CFR Calatori este tintita o majorare a profitului la 102 miliarde de lei, iar la CFR Marfa este vizat un profit de 151 miliarde de lei”, spune Silvia Popeanga. Daca pentru o companie privata astfel de obiective ar parea ambitioase, in cazul societatilor de stat problema se pune diferit. Prin aplicarea Ordonantei nr. 37 privind masuri de diminuare a arieratelor din economie, respectivele societati feroviare beneficiaza de amanari in vederea scutirii de la plata a obligatiilor fiscale reprezentand taxe si impozite neachitate la data de 31 decembrie 2003. In situatia in care aceste societati isi platesc lunar obligatiile fiscale curente, datoriile acumulate pana la data mentionata vor fi scutite la plata. Valoarea acestor sume se ridica la 9.292 de miliarde de lei.
Metrorex
Societatea a stopat angajarile, a externalizat unele servicii si a ales un alt furnizor de electricitate. Statul acopera diferenta de 70% dintre pretul calatoriei si costul real de operare.
2002 pierdere de 179,4 miliarde lei
2003 0
AEROPORTUL INTERNATIONAL BUCURESTI-OTOPENI
Societatea a beneficiat de o crestere a incasarilor ca efect al majorarii traficului pe aeroportul international, dar si ca urmare a trecerii la euro a unor tarife exprimate pana atunci in dolari.
2002 profit net 6,4 miliarde lei
2003 profit net 335 miliarde lei
Tarom
Programul de restructurare si eficientizare a activitatii Tarom este monitorizat de Banca Mondiala. Strategia vizeaza ca in 2005 compania sa ajunga la echilibru financiar.
2002 pierdere 1.002 miliarde lei
2003 pierdere 342 miliarde lei
Registrul auto roman
Cu atributii in domeniul vehiculelor rutiere, sigurantei rutiere, protectiei mediului si asigurarii calitatii, regia este una dintre cele mai profitabile din Romania.
2002 profit 93,6 miliarde lei
2003 profit 131,4 miliarde lei
CFR calatori
Incepand cu 1998, parcul de vagoane s-a redus cu 2.000 de unitati, au fost scoase din circulatie 600 de trenuri, iar numarul personalului a fost ajustat la nevoile actuale de trafic. Statul subventioneaza pana la 70% din pretul biletelor.
2002 pierdere de 1.090 miliarde lei
2003 profit net de 29,7 miliarde lei
CFR marfa
Compania controleaza 40% din piata transporturilor si nu are un competitor redutabil in sistemul feroviar. Operatorii privati detin 10-15% din piata de transport feroviar de marfa. Nu primeste subventii.
2002 profit 76,6 miliarde lei
2003 profit 164 miliarde lei
CFR sa
Societatea administreaza infrastructura feroviara si percepe operatorilor taxe de acces la retea.
2002 pierdere 2.345 miliarde lei
2003 pierdere 5.269 miliarde lei
