Profiturile mari mai vin doar din afacerile cu statul

Lucrările de infrastructură sunt singurele care au adus mari câştiguri antreprenorilor din construcţii, în timp ce restul jucătorilor şi-au văzut afacerile diluate de criză.

Dintre marii jucători ai pieţei imobiliare, cel mai puţin afectaţi de efectele crizei au scăpat, anul trecut, antreprenorii de construcţii implicaţi în proiecte de infrastructură. Aceştia au reuşit creşteri ale cifrelor de afaceri de peste 50%, pe o piaţă în care restul companiilor începeau să resimtă efectele lipsei finanţărilor.

Unul dintre recorduri aparţine constructorului israelian Danya Cebus, a cărui cifră de afaceri a crescut de 40 de ori, de la 9,7 milioane de lei, în 2007, la 402 milioane de lei în 2008. Aflată în cel de-al treilea an de activitate pe piaţa internă, compania a beneficiat de aportul masiv al contractului pentru construcţia AFI Palace Cotroceni, mall dezvoltat de AFI cu o investiţie de peste 165 milioane de euro. La acesta s-au adăugat alte patru contracte pentru realizarea de proiecte rezidenţiale. Reprezentanţii companiei spun că Danya Cebus ţinteşte afaceri de 500 milioane de euro în România şi are ca obiectiv implicarea în zece proiecte, intenţionând să intre în competiţie cu antreprenorii deja lansaţi în marile lucrări de infrastructură.

De altfel, companiile implicate în lucrările de infrastructură au cele mai mari afaceri de pe piaţă: primii patru jucători – Romstrade, Tehnologica Radion, Spedition UMB şi Strabag – însumează cifre de afaceri de 2,6 miliarde de lei, adică 708 milioane de euro.

Micşorarea pierderilor, ţinta anului 2009

„În 2009, componenta investiţională privată se comprimă semnificativ, motiv pentru care firmele mari vor prelua aceste efecte regresive. Cu excepţia celor implicate în proiecte de infrastructură finanţate de la stat, celelate probabil că vor înregistra declin în dinamica cifrei de afaceri, vor întâmpina dificultăţi mari în recuperarea creanţelor şi vor avea profitabilităţi incerte“, consideră Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

Cu alte cuvinte, intenţia declarată a firmei Danya Cebus de a intra pe partea de infrastructură îşi găseşte motivarea tocmai în asigurarea veniturilor prin contractele semnate cu statul. Relaţie care, anul acesta, nu este chiar cea mai fericită.

Dacă marile companii reuşesc să câştige bani, mulţi antreprenori medii şi mici au probleme serioase, nereuşind să recupereze nici toate sumele datorate de stat.

Fără să aibă legătură cu statul, dar afectate de criza de pe piaţa imobiliară, sunt şi firmele de consultanţă. Liderul pieţei, Colliers, a pierdut cinci milioane de lei din cifra de afaceri, ajungând la 65 de milioane anul trecut, în condiţiile în care principalii săi concurenţi, Cushman & Wakefield şi DTZ Echinox, au reuşit să-şi crească afacerile cu circa 40%, ajutaţi, în principal, de activitatea de evaluare. „Diversificarea portofoliului de clienţi al departamentului de evaluări şi consultanţă, parteneriatele cu mari dezvoltatori de centre comerciale şi tranzacţionarea unora dintre cele mai prestigioase proprietăţi rezidenţiale de pe piaţă au fost câteva dintre motoarele creşterii“, explică Oana Iliescu, joint managing director, DTZ Echinox, majorarea profitului firmei cu un milion de lei, până la 2,4 milioane de lei, într-o piaţă unde se aşteaptă dispariţia a 80% dintre jucători.

Dezvoltatorii, în ape tulburi

Companiile de dezvoltare imobiliară funcţionează pe alte principii decât ceilalţi membri ai pieţei. Finanţele acestora se numără abia după livrarea proiectelor, astfel că împrumuturile masive le fac să pară aproape de faliment. Puţini dezvoltatori au înregistrat profit anul trecut, printre aceştia Impact şi Central Park Rezidential. Pierderi masive (majoritatea credite) au raportat Anchor Office Development and Management, cu 134 milioane lei, la o cifră de afaceri de 28,4 milioane lei, şi Hercesa (34 milioane lei, la afaceri de 1,3 milioane de lei). Pe minus este şi Băneasa Investments, cu 14,5 milioane de lei, dar linia va putea fi trasă doar la finalizarea proiectelor.

Probabil că firmele neimplicate în infrastructură vor înregistra declin în dinamica cifrei de afaceri.
Laurenţiu Plosceanu, preşedinte ARACO