Faţă de acum trei ani, sunt cu un milion de maşini în plus pe străzi. Parcările cu plată devin, în aceste condiţii, o afacere profitabilă atât pentru autorităţi, cât şi pentru investitorii privaţi.
Situaţia din Bucureşti este, de departe, cea mai încurcată. Potrivit unui contract datând din 1995 şi a cărui prelungire repetată a stârnit nenumărate controverse, circa 3.300 de locuri de parcare cu plată din peste o sută de locaţii se află în administrarea Dalli Exim SRL. În schimbul unor servicii minimale (curăţenie, marcaje, montarea de indicatoare şi a unor coşuri de gunoi în zona parcărilor, la care se adaugă prezenţa agenţilor încasatori), compania încasează 44,5% din tarif, restul mergând în bugetul Primăriei Capitalei. În 2007, PMB a primit circa 1,5 milioane de euro. În acelaşi timp, firma susţine că, deşi i-au revenit 1,2 milioane de euro, cei mai mulţi bani s-au dus pe salarii, TVA, mentenanţă, curăţenie şi impozite, rămânând cu un profit net de 147.000 de euro.
Încă de la instalarea în funcţie, în 2008, primarul Sorin Oprescu a anunţat că vrea să rezilieze contractul cu Dalli. De curând, el a înştiinţat compania privind această decizie, toate parcările exploatate de Dalli urmând să intre în administrarea PMB până la data de 11 iulie. „Contractul cu societatea Dalli a expirat din 2005, iar actul adiţional de prelungire este lovit de nulitate absolută, întrucât a fost realizat cu încălcarea prevederilor legale“, a afirmat Oprescu, precizând că a fost creată o structură în cadrul Administraţiei Străzilor pentru gestionarea parcărilor cu plată din Bucureşti. Cei de la Dalli nu rămân, totuşi, chiar pe drumuri. Ei administrează, în baza altor contracte, şi parcajele subterane Bucur Obor şi Intercontinental (pe acesta din urmă l-a achiziţionat în 2003 pentru o sumă de doar circa 66 de euro pe metrul pătrat).
Zeci de milioane de euro, investiţii private
În paralel cu disputele dintre autorităţi şi Dalli, în Capitală au avut loc primele investiţii serioase în locuri de parcare. În ambele cazuri, a fost vorba despre trei centre comerciale (Unirea, Bucureşti Mall şi City Mall) care nu le mai puteau oferi clienţilor suficient spaţiu pentru autovehicule. Unirea a inaugurat în 2005 o parcare supraterană cu 1.500 de locuri, ce a costat circa 11 milioane de euro şi a fost evaluată în 2007 la 28 de milioane de euro. În 2007, Bucureşti Mall şi-a extins zona comercială şi a deschis un spaţiu de parcare supraetajat, cu 800 de locuri, în urma unei investiţii totale de aproximativ 20 de milioane de euro. Un an mai târziu, City Mall a tăiat şi el panglica la o clădire mixtă (zonă comercială la parter şi mezanin şi 1.000 de locuri de parcare desfăşurate pe zece etaje), ce a costat 13 milioane de euro.
Fiind situate în zone extrem de aglomerate ale oraşului, cele trei noi parkinguri nu sunt utilizate numai de clienţi. De altfel, pentru parcarea din spatele magazinului Unirea există abonamente cu preţuri cuprinse între 30 de euro pe lună pentru persoanele fizice riverane şi 107 euro pe lună pentru persoanele juridice (pentru minimum cinci abonamente, preţul scade la 83 de euro). Şi la City Mall funcţionează sistemul abonamentelor – 30 de euro pe lună pentru riverani.
Câştig net pentru primării
Investiţii în parcări subterane sau supraterane, în asociere cu firme private, pregăteşte şi ADP SA Timişoara, societatea Consiliului Local al oraşului de pe Bega, ne-a dezvăluit Ionel Ursu, şeful Serviciului Administrare Parcări. ADP administrează în prezent 8.900 de locuri de parcare cu plată, în care au fost investite circa 4,8 milioane de lei. În perioada ianuarie 2008 – mai 2009, parcările cu plată din Timişoara au adus la buget peste 5,5 milioane de lei. Şi în Oradea administrarea parcărilor cu plată, care se face tot de către Consiliul Local, este profitabilă. Astfel, s-au investit în spaţii de parcare circa două milioane de lei, în perioada 2002-2008, şi s-au încasat, numai între ianuarie 2008 şi mai 2009, peste trei milioane de lei de pe urma celor aproape 3.000 de locuri de parcare existente.
Modelul administrării de către auto-rităţile locale este aplicat şi la Sibiu (peste 3.000 de locuri cu plată, în care s-au investit, din 2001, peste patru milioane de lei). În ceea ce priveşte încasările, de la începutul lui 2008 şi până în prezent acestea totalizează circa 1,7 milioane de lei. În aceeaşi perioadă, administraţia locală din Ploieşti a strâns 1,3 milioane de lei de pe urma a numai 1.500 de locuri de parcare cu plată. „Acestea vor fi modernizate, prin montarea de bariere automate şi prin introducerea parcometrelor, pentru anul 2009 fiind prevăzută o investiţie de aproximativ 300.000 lei“, ne-a declarat Andrei Liviu Volosevici, primarul Ploieştiului.
Cele mai interesante rezultate financiare le-a avut Serviciul de administrare a parcărilor cu plată din Cluj: în 2008 s-au încasat 1,7 milioane de lei, iar în primele cinci luni ale acestui an, 1,4 milioane de lei. Până în prezent, investiţiile în cele 3.100 de locuri de parcare totalizează 1,55 milioane de lei.
Contractul cu Dalli a expirat din 2005, iar actul adiţional de prelungire este lovit de nulitate absolută.
Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei
Concesionarii pierd teren
PARTENERIAT Asocierea primăriilor cu diverse companii private pentru admi-nistrarea parcărilor cu plată devine un obicei din ce în ce mai rar, după ce auto-rităţile şi-au dat seama că pot încasa mai mulţi bani. Primăria din Arad a renunţat la contractul cu Belsirim (firmă care încasa 70% din tarifele de parcare), cea din Cluj a scăpat, în 2007, de un contract cu Valcon, care îi ceda doar 25% din venituri, iar în Craiova nu mai există în prezent nicio parcare cu plată, după ce primăria şi firma Cronos au intrat în conflict deschis pe această temă. Printre ultimii mohicani în domeniu se află firma Tracia Trade Exim, care administrează parcările cu plată din Târgu-Mureş, Alba Iulia, Turda şi Reghin.
EXTINDERE În ultimul an, acutizarea crizei locurilor de parcare a dus la apariţia primelor parcări cu plată în Slatina, Alexandria, Botoşani sau Mediaş.
INVESTIȚIE Vor demara în curând lucrările la un parcaj suprateran în zona Tineretului, pe un teren de 6.000 de metri pătraţi.
