Temperaturile neobişnuit de ridicate i-au gonit pe practicanţii sporturilor de iarnă la altitudini mai mari sau peste hotare, iar afacerile din turismul montan au scăzut cu până la 50% faţă de anul trecut.
În turismul montan din România, sezonul oficial de iarnă începe puţin înainte de Crăciun şi se sfârşeşte cam 85 de zile mai târziu, în jurul datei de 15 martie. Până în momentul scrierii acestui articol, fuseseră bifate mai mult de 60 de zile. „Din acestea, doar 30-35 de zile au fost cu adevărat de iarnă, ceea ce ne face să ne aşteptăm la scăderi dramatice ale încasărilor comparativ cu anii anteriori“, explică Daniel Vasilescu, preşedintele Federaţiei Patronale din Turism.
„A fost un sezon prost, influenţat de lipsa zăpezii şi de creşterea temperaturii globale“, confirmă preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Gheorghe Fodoreanu. El crede că cei care au investit în pârtiile de schi, şi mai ales în instalaţii de zăpadă artificială, vor avea de pierdut mai puţin decât ceilalţi. „Oricum, vom asista, cel mai probabil, la modificări la nivelul contractelor, al managementului şi al strategiei“, spune Fodoreanu, care este şi preşedintele Visit Romania, companie ce a adus în ţara noastră numeroşi schiori străini.
Capriciile vremii au lovit indiferent de regiune. „La începutul lui noiembrie am avut zăpadă din plin, spre Sărbători s-a cam topit, dar spre sfârşitul lui ianuarie a nins iar, şi acum e un strat destul de gros, dar mai sus, că aici jos, pe părţile mai expuse la soare, au ieşit deja ghioceii“, spune Adriana Mihali, patroana Pensiunii Eladi din Borşa, care admite că număruul de turişti a fost mai mic decât în urmă cu un an. Şi în celălalt colţ al ţării, în Semenic, situaţia a fost similară. „A fost un sezon slab din cauza zăpezii. La noi mai cântăreşte destul de greu şi lipsa unor unui număr suficient de părţi şi amenajate aşa cum trebuie. Până la urmă, intrăm în-
tr-un cerc vicios: dacă nu e zăpadă nu vin turişti, iar dacă nu sunt turişti, nici investitorii nu se înghesuie“, spune Mircea Olar, directorul Hotelului „Duşan şi Fiul“.
Investiţia lui Copos a lucrat sub potenţial
Nu numai hotelierii au de suferit. Instalaţiile de transport pe cablu au înregistrat şi ele pierderi, poate chiar mai mari. „Am dus-o destul de prost. Acum, de exemplu, avem zăpadă, însă au fost perioade în care nu s-a putut schia. Pe ansamblu, suntem undeva la 75% din încasările anului trecut. Problema este că investiţia noastră are legătură cu un program mai larg de dezvoltare a zonei, care, dacă nu este continuat cum trebuie, ne afectează“, declară Ioan Rufa, directorul societăţii Ana Teleferic, administratorul celei mai noi telegondole din Poiana Braşov.
Există totuşi şi afaceri care au profitat de pe urma iernii calde. Agenţiile de turism axate pe oferte externe au înregistrat creşteri ale nivelului cererii, mai ales pentru destinaţiile din Alpi. „Am vrut să mergem în ianuarie la Poiana Braşov, dar am auzit că zăpada e proastă şi, oricum, ne cam săturasem de cozi, aşa că am plecat în Austria. Nici acolo nu era prea multă zăpadă în zonele mai joase, dar la două mii şi ceva de metri se schia foarte bine“, povesteşte bucureşteanul George Dumitrescu.
Este posibil, desigur, ca iarna ce tocmai se încheie (cel puţin din punct de vedere calendaristic) să nu fie decât o excepţie, iar sezoanele hibernale ale următorilor ani să fie normale din punctul de vedere al temperaturilor şi precipitaţiilor, dacă nu cumva chiar mai friguroase şi mai bogate în zăpadă decât media. „Cu toate acestea, trebuie să gândim în perspectivă şi să luăm în calcul schimbările de strategie de la nivel european. Paradoxal, dezavantajul dezvoltării mai slabe a infrastructurii turistice montane din România s-ar putea transforma într-un atu: dacă pe occidentali îi costă enorm să renunţe la locaţiile mai joase în favoarea altitudinilor mai mari, noi nu avem prea multe de pierdut, având în vedere că plecăm aproape de la zero“, crede Daniel Vasilescu.
Marius Olariu, directorul Vilei Paltinu din Masivul Făgăraş, crede că zona Bâlea va fi printre primele luate în calcul. „Deja au venit mai mulţi turişti în această iarnă. Pe vremea lui Ceauşescu se dorea construirea unei staţiuni cu 5.000 de locuri de cazare, peste 20 de kilometri de pârtii şi numeroase instalaţii pe cablu – o parte din planuri sunt la mine. S-ar putea ca acele proiecte să redevină de actualitate, date fiind noile condiţii climatice“, spune el.
Olariu dezvăluie că poartă discuţii cu un mare consorţiu din domeniu, care ar putea fi interesat să investească în regiune. „Cu investiţii deloc ieşte din comun s-ar putea schia aici, în condiţii civilizate, până la mijlocul lui iulie“, afirmă el.
Încasări în cădere liberă
«Din cele 60 de zile ale sezonului scurse până azi, doar 30-35 de zile au fost cu adevărat de iarnă. Acest fapt va aduce scăderi dramatice ale încasărilor comparativ cu anii anteriori.»
Daniel Vasilescu, preşedintele Federaţiei Patronale din Turism
TURISMUL MONTAN CAUTĂ ALTERNATIVE
SOLUŢIE. Zăpada artificială a salvat turismul montan în anii secetoşi.
În ultimii ani, tot mai multe pârtii din România au început să fie dotate cu instalaţii de producere a acesteia, însă în iarna 2006/2007 temperaturile foarte ridicate le-au făcut practic inutile.
SCHIMBĂRI. Dacă modificările climatice vor fi, într-adevăr, semnificative, pârtiile naturale ar putea fi înlocuite cu unele sintetice. În plus, alte sporturi hibernale, ca patinajul sau bobul, ar putea lua locul schiului în staţiunile de joasă altitudine.
IARNA E CA VARA. Lipsa zăpezii şi temperaturile ridicate ar putea face ca, peste câţiva ani, turiştii să meargă la munte iarna pentru a practica activităţi specifice verii (escaladă, echitaţie, plimbări cu ATV-ul, kayaking etc.).
