Inițial, în luna februarie, înainte de invadarea Ucrainei, Executivul comunitar estima că economia României va înregistra un avans de 4,2% în acest an. De asemenea, CE a revizuit, în jos, şi estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023, când Produsul Intern Brut (PIB-ul) ar urma să înregistreze un avans de doar 3,6%, faţă de accelerarea de 4,5% prognozată în luna februarie.

Ce spune Comisia Europeană despre starea inflației

Mai mult, Comisia Europeană se așteaptă la o majorare semnificativă a inflaţiei. După cum ar părea din analiza lor pentru acest an, în cazul României, de la 5,3%, cât se estima că ar fi inflația în februarie, până la 8,9% ar avea să crească, conform previziunilor de primăvară, urmând ca în 2023 inflaţia să se reducă la 5,3%, când ar urma să se resimtă efectul de bază.

„Riscurile sunt orientate preponderent în jos pentru creşterea economică şi viceversa pentru inflaţie, deoarece situaţia depinde de lungimea şi de severitatea conflictului precum şi de tensiunile comerciale globale. Cu toate acestea, există şi riscuri orientate în sus, în condiţiile în care formarea brută de capital ar putea fi influenţată pozitiv de procesele de relocare a activităţilor de producţie din Ucraina şi Rusia în timp ce piaţa muncii ar putea să integreze mai mulţi oameni care fug din Ucraina decât se estima iniţial”, susţine Comisia Europeană.

Care sunt cauzele enumerate de către Comisia Europeană?

Potrivit Executivului comunitar, mai mulţi factori stau în spatele acestei aşteptate creşteri a deficitului. Una dintre ele ar fi noile măsuri de cheltuieli incluse în bugetul pe anul 2022, cum ar fi creşterea pensiilor. Un alt factor ar fi majorarea dobânzilor şi reducerea contribuţiilor sociale. În plus, România a adoptat o schemă de compensare pentru a face faţă exploziei preţurilor la energie până în luna martie 2023, lucru ce iarăși a condus la o apreciere negativă din partea Comisiei Europene. Un nou set de măsuri economice şi sociale a fost anunţat la data de 11 aprilie, care potrivit informaţiilor disponibile ar urma să aibă un efect bugetar negativ de 0,4% din PIB.

În ciuda măsurilor adoptate și a accelerării economice pe care o prezintă România, evaluarea este tot una negativă. Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că riscurile la adresa prognozei fiscale sunt orientate în jos, dar având posibilitatea ca măsurile anunţate la 11 aprilie să aibă un impact bugetar mai mare. Reforma administraţiei fiscale fiind cea care ar putea avea un impact pozitiv peste aşteptări asupra colectării taxelor.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din vara anului 2022, programate a fi publicate în luna iulie 2022.

Comisia Europeană se aşteaptă, de asemenea, ca deficitul guvernamental general al României să se majoreze până la 7,5% din PIB în 2022, de la 7,1% în 2021, urmând a scădea uşor la 6,3% din PIB în 2023. Potrivit sursei cirtate, datoria guvernamentală ar urma să ajungă la 50,9% din PIB în 2022 şi la 52,6% din PIB în 2023, în principal din cauza deficitelor mari.