PREVIZIUNI În noianul de informații și analize asupra evoluției economice a apărut și estimarea Comisiei de Prognoză. O estimare importantă deoarece poate fi folosită și pentru proiectul de buget de anul viitor. Dar cât de veridică este?
Comisia Națională de Prognoză (CNP) a publicat proiecția privind evoluția economiei din următorii ani, mai exact până în 2021. Ca de obicei, specialiștii CNP sunt cei mai optimiști dintre economiști și văd o creștere susținută a produsului intern brut (PIB), de cel puțin 5% în fiecare an. Dacă anul acesta se estimează că vom încheia cu o creștere de 5,6%, anul viitor vom înregistra un avans de 5,5%, în 2019 și în 2020 de 5,7%, iar în 2021 de doar 5%. Estimările CNP ar fi mai potrivite dacă am vorbi despre potențialul de creștere al economiei autohtone, deoarece condițiile actuale nu justifică un optimism atât de ridicat.
În ceea ce privește valoarea PIB, ar trebui să observăm o creștere de la 837,1 miliarde lei în acest an până la 1.119 miliarde lei în 2021, după ce vom fi depășit pragul de o mie de miliarde din 2020. În euro, valoarea PIB din 2021 ar însemna 248,6 miliarde, în condițiile în care cursul de schimb va avea o media anuală de 4,5 lei/euro. De altfel, moneda națională se va întări în următorii ani, după ce va încheia 2017 la nivelul de 4,56 lei/euro. În prezent, cursul de schimb se află foarte aproape de pragul de 4,6 lei/euro, iar trecerea de acest prag pare a fi doar o chestuine de timp. Moneda națională este stabilă în raport cu principalele valute și așa va rămâne în continuare, însă este greu de crezut că va urma o perioadă de apreciere, nu una de depreciere. Mai mult, analiștii CFA (Chartered Financial Analyst) estimează că euro va ajunge la 4,61 lei în următoarele șase luni și la 4,65 lei în următoarele 12 luni.
Inflația va reveni pe teritoriu pozitiv din acest an, când vom încheia cu 1,9%, urmând ca anul viitor să urce la 2,3%. În 2019 va fi de 2,2%, în 2020 de 2%, iar în 2021 de 1,8%. Banca Națională a României, ca și instituțiile europene, consideră că nivelul optim al inflației este în jurul valorii de 2% anual, ceea ce înseamnă că ne vom afla într-o situație ideală în următorii ani.
Lipsa investițiilor publice
Din păcate, premisele de la care se pleacă în acest moment nu sunt tocmai fericite pentru economie, cu estimări negative pentru starea mediului de afaceri în următoarele 12 luni din partea analiștilor CFA. Principala problemă a economiei în acest an este lipsa investițiilor și este foarte gravă deoarece efectele absenței acestora se văd doar peste câțiva ani, nu imediat. „Noi, în momentul de față, în această țară, dacă avem o mare suferință, aceasta este puținătatea investițiilor”, spune Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, care mai arată și că România nu are încă o creștere economică sustenabilă.
Lipsa investițiilor publice se poate observa ușor în execuție bugetară a primelor opt luni ale anului și în rectificarea stabilită recent de guvernul Mihai Tudose. În cele opt luni trecute din acest an, cheltuielile de personal au crescut cu 21,4%, în timp ce cheltuielile cu investițiile (inclusiv cele din Fonduri Europene) au scăzut cu 30% față de aceeași perioadă a anului trecut. Iar la rectificarea bugetară anunțată de Ministerul de Finanțe se vor tăia masiv fonduri de la Ministerul Transporturilor, de la Ministerul Dezvoltării și de la Ministerul Fondurilor Europene, adică de la investiții. Ministrul Ionuț Mișa a și justificat reducerea fondurilor tocmai prin faptul că respectivele instituții nu au utilizat banii alocați, drept pentru care Transporturile pierd 6,29 miliarde lei, iar Dezvoltarea 1,92 miliarde lei. În mod normal, ar fi trebuit ca șefii ministerelor în cauza să fie sancționați și impulsionați să dea drumul proiectelor, nu să le ia banii.
Din păcate, guvernul nu gândește pe termen lung, iar acum are nevoie de bani pentru majorările de salarii și pensii. După ce a mărit salariile până la creșterea cu o cincime a cheltuielilor bugetare aferente, dar încasările nu au crescut suficient, guvernul a dat startul unor majorări de taxe menite să echilibreze deficitul creat.
Dar niciun ban încasat în plus nu va merge către investițiile publice. Proiectele de infrastructură rutieră, cele mai importante pentru dezvoltarea economică, stagnează, mai sunt în lucru cele pornite cu ani în urmă. România și inclusiv Capitala au rămas mult în urma vecinilor, iar una dintre cauzele principale este și neutilizarea fondurilor europene destinate țării noastre pentru proiectele mari de dezvoltare, în principal drumuri și căi ferate. Investițiile publice au scăzut de la an la an, iar în 2017 vor ajunge la doar 2% din PIB, mai puțin de jumătate decât erau în urma cu zece ani. „Motorul sănătos al dezvoltării României nu poate fi dect unul singur, Capitalul”, spune profesorul de economie Cristian Păun, care mai arată că avem nevoie de urmarea modelul clasic, adică stimularea acumulării interne de capital, urmată de creșterea investițiilor, după care mai multă valoare adăugată în economie și finalizată cu creșterea bunăstării și reducerea decalajelor sociale.
Comisia Națională de Prognoză estimează că „formarea brută de capital” va avea o pondere de 4,2% în acest an și va urca la 7,3% în 2018 și 7,8% în 2021, numai că evoluția din ultimii ani nu arată cum am putea reveni pe creștere în următorii ani.
Mai mulți salariați
Creșterea numărului de salariați, adică contributori la bugetele de stat, este una dintre soluțiile de acoperire a deficitului bugetar. În 2017, CNP estimează că vom încheia cu un total de 4,926 milioane salariați, dintre care 4,019 milioane în sectorul privat și 0,907 milioane în cel bugetar, iar în 2021 vom ajunge la un total de 5,725 milioane, dintre care 4,781 milioane la privat și 0,944 milioane bugetari.
O creștere a numărului total de 16% în doar patru ani, adică un avans mare, dar nu la fel de mare precum prognoza de apreciere a salariului mediu brut lunar, estimat să urce de la 3.187 lei în acest an până la 4.339 lei în 2021, adică o creștere de peste 36%. Iar CNP nu a luat, cel mai probabil, în calcul trecerea contribuțiilor angajatorilor în sarcina angajaților, care va majora artificial veniturile brute, dar nu și pe cele nete.
Este interesant că prognoza CNP vede salariații din sectorul bugetar mai bogați, în medie, decât cei din „sectorul concurențial”. Mai exact, dacă anul acesta salariul mediu brut lunar din este de 3.771 lei, iar cel din privat de 3.059 lei, în 2021 bugetarii vor ajunge la 5.207 lei, iar cei din privat la 4.151 lei. Din păcate, creșterea veniturilor nu înseamnă întotdeauna o economie mai productivă și nici un nivel de trai mult mai bun dacă importul este cel care alimentează consumul, iar inflația și cursul de schimb slăbesc puterea de cumpărare.
Deficit de cont
În timp ce consumul va rămâne un motor important al creșterii economice, deficitul de cont curent va crește ca urmare a importurilor tot mai mari și a exporturilor care nu vor ține pasul. Anul acesta CNP estimează că vom avea un deficit comercial de 11,24 miliarde euro, ca urmare a importurilor de 69,1 miliarde euro și a exporturilor de 56,86 miliarde euro, iar în 2021 vom ajunge la un minus de 16,73 miliarde euro, cu importuri de 91,46 miliarde euro și exporturi de 74,73 miliarde euro.
Partea bună este că balanța serviciilor va fi pozitivă și va atenua efectul negativ al deficitului comercial asupra deficitului de cont curent, care va coborî de la 4,99 miliarde euro în 2017 până la 4,76 miliarde euro în 2021 (dar va urca până la 5,22 miliarde euro anul viitor). Calculat ca procent în PIB, deficitul de cont curent va atinge 2,7% anul acesta, dar de anul viitor se va micșora constant, astfel încât în 2021 va ajunge la 1,9%.
Structura PIB pe ponderea sectoarelor economice arată că nu vom avea parte de modificări semnificative în următorii ani. Ponderea industriei rămâne constantă, la 23,6% în 2017 și 23,1% în 2021, la fel și cea a agriculturii, de 3,8^ în acest an și 3,2% în 2021. Sectorul de construcții va crește ușor, de la 6% până la 6,3%, iar impozitele nete pe produs se vor micșora de la o pondere de 9,9% până la 9,2%. Importanța sectorului de servicii va urca ușor, de la o pondere de 56,8% în acest an până la 58,2% peste patru ani.
O creștere semnificativă ar trebui să apară și la indicatorul PIB/locuitor, unde valoarea nominală ar trebui să urce la de 9.372 euro (42.734 lei) în acest an până la 12.994 euro (58.472 lei) în 2021. Desigur, dacă euro va fi atunci dor 4,5 lei și nu mai mult.