Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) deţine cea mai modernă aparatură din Sud-Estul Europei. Prin investiţii de zeci de milioane de dolari în echipamente şi aparatură, meteorologia din România „a sărit“ de la tehnica anilor ‘60 la nivelul anilor 2000.
Prognozele meteo şi avertizările întocmite de Administraţia Naţională de Meteorologie sunt informaţii de mare interes pentru români. Minutele în care se prezintă „vremea“ fac rating la televiziuni şi audienţă la radio, iar rubrica meteo este nelipsită din ziare. Până ca datele să ajungă la urechile noastre, acestea sunt culese şi procesate de diferite aparate, de la sateliţi sofisticaţi, radare şi computere performante până la banalul termometru. Apoi, acestea ajung pe masa meteorologilor, care stabilesc scenariile de evoluţie a vremii.
Traseul informaţiilor nu s-a modificat simţitor în istoria meteorologiei româneşti. Ceea ce s-a schimbat radical în ultimii ani este aparatura. Potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale, un singur euro investit în acest domeniu aduce un profit de şapte, până la zece euro, în principal prin mesajele de tip „atenţionare sau avertizare meteorologică“. Politica de investiţii din ultimii ani a ANM pare să fi urmat acest principiu.
Administraţia de Meteorologie a ajuns în prezent cea mai modernă instituţie de profil din Europa de Sud-Est. În ultimii ani, în cadrul unui proiect intitulat SIMIN, s-au cheltuit pentru diferite achiziţii numai puţin de 55 de milioane de dolari. SIMIN este cea mai mare investiţie făcută vreodată în domeniul meteorologiei din România. Pentru implementarea acestui sistem a fost contractat un credit extern, acordat de City Bank NA, în calitate de creditor, şi de Banca de Export Import a SUA. Împrumutul este în curs de rambursare.
Prin sistemul de comunicaţii intern şi internaţional – satelit, GSM, poştă electronică şi telefonie clasică „programul SIMIN furnizează, în acest moment, informaţii pentru mai bine de o sută de beneficiari strategici: preşedinţie, guvern, ministere, prefecturi, protecţie civilă, armată etc. Punerea în aplicare a acestui sistem a însemnat pentru România un salt de la tehnica anilor ‘60 – ‘70, direct la nivelul anului 2002.
Administraţia Naţională de Meteorologie beneficiază de informaţii furnizate de 160 de staţii meteo din teritoriu. Aproape 90 dintre acestea sunt automatizate şi, potrivit normelor europene, restul staţiilor vor trebui să ajungă la aceste standarde tehnice. Noile staţii meteorologice achiziţionate sunt echipate cu o serie de senzori care înregistrează în orice moment ce se întâmplă cu vremea într-un anumit loc (temperatura şi presiunea aerului, viteza şi direcţia vântului, cantitatea de precipitaţii, grosimea stratului de zăpadă existent, etc.). Cu astfel de investiţii moderne, ANM, pe lângă schimbul de informaţii uzuale cu instituţiile similare din alte ţări, a ajuns să furnizeze vecinilor şi informaţii complexe.
Investiţiile în Meteorologie nu s-au oprit cu programul SIMIN. În luna mai a.c., Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor va organiza trei licitaţii. Una dintre acestea are ca obiect achiziţionarea unui computer performant, a cărui valoare a fost estimată la aproximativ 3,5 milioane de euro. Menirea acestui calculator va fi aceea de a rula modele atmosferice la scară locală. Altfel spus, prognoza se va putea face pe zone mai restrânse, cum ar fi, de pildă, un cartier din Bucureşti. În acest moment, aparatura din dotarea ANM nu are suficientă putere de calcul pentru a focaliza şi pentru a obţine date specifice unei zone restrânse. Odată cu această achiziţie ce urmează a fi făcută, vremea va putea fi anticipată cu mai mare precizie, chiar şi în cartierul Titan din Capitală sau în oraşul Tecuci. Super-computerul este, după cum ne-a declarat dr. Ion Sandu, directorul ANM, de trei ori mai puternic decât cel din dotarea serviciului meteorologic din Ungaria. Celelalte două licitaţii se vor organiza pentru cumpărarea unor staţii automatizate şi a unei baze de date.
O lamentaţie de genul „Iar au dat-o în bară!“ pe seama prognozelor meteo eronate din România va fi în curând doar o amintire.
Salariile deţin 38% din cheltuielile ANM
Administraţia Naţională de Meteorologie a realizat, în 2005 un profit net din exploatare de aproape 650.000 de lei. Cele mai mari cheltuieli ale instituţiei au fost cele făcute pentru salariile angajaţilor. Din cele 40 de milioane lei, cât reprezintă cheltuielile totale de exploatare ale ANM, 38 de procente s-au alocat pentru plata salariilor. Achiziţionarea de materiale a reprezentat 13% din totalul cheltuielilor, iar reparaţiile şi întreţinerea echipamentelor, 12%.
