Principala valută de referință a economiei autohtone, cea europeană, se situa la începutul anului la 4,51 lei, dar a coborât până la 4,45 lei la finele primului trimestru. Aversiunea la risc din prima parte a anului nu a ajutat moneda Zonei Euro, dar nici valutele din zonele emergente. Moneda noastră a reușit însă o performanță mai bună decât cele din regiune. „Cursul a înregistrat o valoare medie de 4,4818 lei/euro în februarie, în scădere cu 1,07% față de ianurie 2016, dar în urcare cu 1,12% față de februarie 2015”, arată Andrei Rădulescu, Economist Senior la Banca Transilvania, care pune aprecierea pe seama stabilizării percepției de risc de pe piețele financiare internaționale și pe intrările de capital din țara noastră.

După o apreciere de 1,22% la finele lui februarie față de începutul anului, cursul leu/euro consemnează o creștere de 1,3% la sfârșitul lui martie. Totuși, creșterea față de euro este mai mică decât cea față de francul elvețian și de dolarul american și dacă francul elvețian este important doar pentru cei care au credite bancare în această monedă, cursul leu/dolar este determinant pentru multe mărfuri importate, inclusiv pentru prețul combustibililor.

Francul elvețian a început anul la un curs de 4,154 lei, dar la finele primului trimestru a coborât până la 4,08 lei, adică peste 1,6%. Dolarul american a pierdut chiar mai mult, de la 4,14 lei în prima zi de tranzacționare valutară a anului până la 3,93 lei la sfârșitul lui martie, adică mai mult de 4,8%. O evoluție foarte bună pentru prețul benzinei și motorinei, ca și pentru toate produsele importate, mai ales în condițiile în care cotația barilului de petrol s-a întors către nivelul de 40 de dolari, cu o tendință de stabilizare în intervalul 35 – 40 de dolari. Cu alte cuvinte, nu vom mai asista la ieftiniri ale combustibililor, dar nu vom avea parte nici de scumpiri.

Stabilitate pentru restul anului

Vestea cea mai bună legată de cursul de schimb este stabilitatea prognozei pentru perioada următoare și pentru restul anului. Moneda națională se va aprecia ușor față de euro, cursul mediu pentru 2016 fiind estimat la 4,43 lei/euro, ceea ce înseamnă coborârea cursului lunar sub această valoare. Dar mai degrabă vorbim de stagnare, deoarece cursul rămâne în intervalul 4,4 – 4,6 lei/euro pentru întreaga perioadă, iar variațiile din interiorului acestui tunel sunt nesemnificative. „Conform scenariului central actualizat, nivelul mediu al cursului lei/euro s-ar putea reduce la 4,43 în 2016, la 4,39 în 2017 și la 4,31 în 2018”, arată Andrei Rădulescu.

Asemănător va evolua și francul elvețian, pentru care nu mai sunt observate motive de apreciere față de euro și, implicit, leu. Moneda Elveției depinde doar de mediul economic intern, iar acesta este unul dintre cele mai stabile din Europa.

Factorii de risc consemnați de analiști sunt provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, inclusiv riscurile geo-politice și terorismul, care afectează și piețele Europei emergente, cum este și România. La nivel intern, riscurile sunt asociate în primul rând cu deciziile de politică economică ce vor fi luate într-un an electoral, aici fiind incluse și calitatea execuției bugetare și evoluția reformelor structurale. În primele luni ale anului, încasările bugetare au rămas pe creștere față de cele de anul trecut, dar nu există garanții că vor rămâne la fel și în restul anului. Iar execuția bugetară are un impact clar asupra stabilității macro-financiare.

Dolarul american se află, la fel ca leul, într-un an electoral și chiar dacă în SUA nu există riscurile unor „pomeni electorale”, există cele legate de alegerea unei persoane nepotrivite la Casa Albă. Ascensiunea lui Donald Trump nu este văzută cu ochi buni de economiștii internațională, chiar dacă acesta are un trecut de antreprenor miliardar, înclinat să ajute mediul de afaceri, însă este mult prea imprevizibil pentru a fi acceptat ușor de liderii ai lumii financiare.

4,8% este procentul cu care s-a apreciat leul față de dolarul american, de la 4,14 lei/dolar la începutul anului până la 3,93 lei/dolar la sfârșitul primului trimestru

Factorii de risc interni sunt deciziile de politică economică, inclusiv calitatea execuției bugetare și evoluția reformelor structurale în anul electoral 2016, cu impact asupra stabilității macro-financiare.

Andrei Rădulescu, economist senior la Banca Transilvania