Statul roman castiga cel mai putin din rezervele de gaze naturale si titei, pe plan mondial, pentru ca OMV, investitorul care a preluat Petrom, a avut grija sa semneze un contract “beton”. Iar consultantii si oficialii guvernamentali l-au ajutat. Zvonurile privind aplicarea unui impozit suplimentar de 6% asupra productiei de petrol a Petrom au circulat extrem de repede. Doar ca sansele de reusita sunt minime. Revista Capital detine documentele care stau atat la
Statul roman castiga cel mai putin din rezervele de gaze naturale si titei, pe plan mondial, pentru ca OMV, investitorul care a preluat Petrom, a avut grija sa semneze un contract “beton”. Iar consultantii si oficialii guvernamentali l-au ajutat.
Zvonurile privind aplicarea unui impozit suplimentar de 6% asupra productiei de petrol a Petrom au circulat extrem de repede. Doar ca sansele de reusita sunt minime. Revista Capital detine documentele care stau atat la baza stabilirii valorii de piata a Petrom, cat si a modificarilor cadrului legislativ facute in favoarea investitorului.
Subevaluarea diviziei de explorare si productie, activitatea de baza a companiei, a condus la diminuarea majora a valorii de piata a Petrom, dar si la evolutiile ulterioare ale companiei. Consultantii ar putea sustine ca nu au putut prognoza derapajul petrolului incepand cu 2004. Oficial, OMV a anuntat ca Petrom detine rezerve de petrol si gaze naturale estimate la aproximativ un miliard de barili echivalent petrol. “In anul 2004, nivelul productiei s-a ridicat la 5,5 milioane de tone de titei si sase miliarde de metri cubi de gaze naturale”. In studiul de piata realizat pentru privatizarea Petrom, in mai 2003, consultantul tehnic, Jacobs Consultancy, anunta Ministerul Industriei ca a identificat rezerve de 128 milioane de tone echivalent petrol. Plus 16 milioane de tone petrol in Kazahstan. Niciuna nu fusese exploatata. Jacobs mai anunta ca, potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate, la sfarsitul lui 2001, rezervele erau de 70 milioane tone titei si 70 miliarde metri cubi gaze naturale.
In timp ce vanzarea companiei petroliere s-a facut printr-o evaluare a rezervelor de titei la un maxim de 22 dolari barilul, cifrele prezentate de OMV indica, pentru 2004, un nivel mediu de 31,97 dolari barilul, iar pentru 2005, o crestere cu 55%, pana la 49,43 de dolari barilul. Valoare echivalenta unui profit brut (EBITDA) de aproape un miliard de euro.
“Etalonul folosit pe termen lung pentru pretul titeiului este de cotatia brent de 20 de dolari pe baril convertit intr-un pret la frontiera Romaniei prin adaugarea a 12,87 de dolari pe tona si cu o reducere de 5,5% din cauza calitatii”, spunea consultantul, mai precis consortiul condus de ING si Credit Suisse First Boston. Un etalon care nu tine, insa, cont de previziunile analistilor privind atingerea unui nivel maxim al cotatiilor titieiului. In cadrul aceleasi evaluari, consultantul spunea ca “nivelul absolut al veniturilor din titei este mai mic decat estimarea Petrom, datorita ipotezei noastre ca doar 20% din productie este vanduta la terti, restul de 80% va fi procesat in rafinariile Petrom”. Documentul mentionat sustine ca “declinul productiei Petrom are un impact major asupra nivelului veniturilor. Totusi, anticipata liberalizare a preturilor la gaze naturale compenseaza reducerea generala a veniturilor in comparatie cu productia”. Un model demontat de realitate: veniturile Petrom au fost duble fata de prognozele consultantului. Evaluarea consultantului prin metoda fluxurilor de numerar, actualizata pentru perioada 2004-2012, indica un nivel de 155 de dolari tona de titei (bep). Realitatea a adus o dublare a acestui nivel.
“Taxele, altele decat impozitul pe profit, reprezinta 13% din costurile totale ale Petrom. O scadere semnificativa in nivelul impozitarii raportat la tona de produse a avut loc in 2002, de la 16 la 13 dolari, datorita reducerii ratei redeventelor si taxei de exploatare. In proiectiile noastre, presupunem ca nu va exista nici o modificare in politica de impozitare”. Acesta este punctul de vedere al consultantilor la privatizarea Petrom. ING, Credit Suisse First Boston si Jacobs Consultancy, impreuna cu consultantul juridic, anuntau statul roman, in 2003, ca investitorul care va prelua Petrom “va dori sa fie protejat impotriva oricarui gen de control asupra productiei din partea Guvernului.” De asemenea, se arata in materialul consultantilor, “am inteles ca in conformitate cu articolul 27 din Legea petrolului, Guvernul are dreptul de preemtiune la achizitia productiei de petrol a Petrom. Articolul 27 trebuie eliminat, intrucat investitorul strategic va dori sa detina controlul deplin asupra vanzarilor sau folosirii productiei de titei a Petrom”.
Mai mult decat atat, consultantii propun eliminarea articolului din Legea petrolului, care oferea controlul productiei de petrol si gaze naturale, “astfel incat statul sa nu mai aiba drept de preemtiune”. Recomandarile continua: “orice restrictii privind productia sau vanzarea titeiului sau gazelor naturale ar putea ridica probleme de ordin comercial pentru investitorii strategici. Care vor dori asigurari din partea Guvernului ca vor putea sa-si stabileasca propria politica de preturi pentru produsele petroliere Petrom. Acestia vor dori sa se asigure ca Guvernul nu intervine prin masuri de prevenire a marjei de protectie prin inghetarea preturilor”. Asadar, initiativa tardiva a statului de a introduce o suprataxa de 6% asupra veniturilor din productia interna de titei nu poate trece peste prevederile contractului. Misu Negritoiu, vicepresedintele ING, nu a dat curs invitatiei Capital de a comenta documentele mentionate in articol.
Petrolul: Puiul de aur al gainei Petrom
Contributia diviziei de Explorare &Productie la EBIT a crescut semnificativ in 2005, la 2,8 mld. RON, fata de 2004: 572 mil. RON, atat ca efect al preturilor ridicate la titei si gaze, care au compensat declinul productiei, cat si al reorganizarii activelor si portofoliului de proiecte.
Veniturile din E&P s-au ridicat la 7,1 mld. RON (+16%). Din acestea, 75% au fost generate de vanzarile inter-segment catre diviziile Petrom.
Cifra de afaceri Petrom a crescut cu 24%, la 10.760 mil. RON (2,9 mld. euro). fii,intuentata de cresterea usoara a volumului de vanzari in comparatie cu anul precedent, cat si de conditiile comerciale mai favorabile.
Sursa: Petrom
2005: An record pentru Petrom
Ce prognozau consultantii
• Valoarea barilului de titei va fi de 22 de dolari
• Profitul brut (EBITDA) va fi de 511 milioane de dolari
• Pret gaze naturale din import: 76 de dolari mia de metri cubi in 2005
• Vanzari titei: 5,4 milioane de tone
• Vanzari gaze naturale: 5,2 miliarde de metri cubi, la o valoare de 64 de dolari mia de metri cubi
Cum a fost In realitate
• Vanzari gaze naturale: 5,2 miliarde de metri cubi, la un pret mediu de 100 de dolari mia de metri cubi
• Profit brut (EBITDA) de aproape un miliard de euro din productie
• Pret gaze naturale din import: 280 de dolari mia metri cubi in 2005
• In 2005, Petrom a produs 5,21 mil. tone de titei si gazolina si 6,19 mld. mc de gaze naturale in Romania, echivalentul a 77,95 mil. barili echivalent petrol (bep)
• In Kazahstan, Petrom a produs un total de 1,1 mil. barili de titei. Productia totala a Petrom s-a ridicat la 79,07 mil. bep (216,6 mii bep / zi). Productia totala de titei si gaze a Grupului a scazut cu 3,57% in 2005
• Pretul mediu al titeiului a crescut la 49,43 USD/bep in 2005, in comparatie cu 31,97 USD/bep, in 2004 (+ 54,6%).