Conform documentului citat, în prezent, România are de recuperat ‘un decalaj semnificativ faţă de media europeană’, în condiţiile în care avem o productivitate care se ridică la 43% din UE-27 şi doar 24 de firme la o mie de locuitori, comparativ cu 42 firme în UE.

În acest context, programul de guvernare al noului Cabinet cuprinde ca direcţii de acţiune simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ şi administrativ, diminuarea poverii administrative, fiscale şi a parafiscalităţii pentru mediul de afaceri, continuarea programelor pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare, finalizarea dezbaterilor publice şi adoptarea Strategiei Naţionale de Competitivitate România 2020, simplificarea procedurilor de acordare a creditelor prin programul ‘Mihail Kogălniceanu’, dar şi aplicarea recomandărilor Comisiei Europene în domeniul IMM-urilor, prevăzute în documentul Small Business Act.

De asemenea, printre obiectivele vizate de programul de guvernare al Cabinetului Ungureanu se mai menţionează la capitolul ‘Competitivitatea, mediul de afaceri şi IMM-urile’ dezvoltarea culturii antreprenoriale şi încurajarea spiritului inovator, intensificarea dialogului şi creşterea transparenţei reglementărilor, dezvoltarea reţelei Oficiilor Teritoriale ale AIPPIMM şi extinderea reţelei reprezentanţelor teritoriale ale FNGCIMM, stimularea înfiinţării cooperativelor pentru valorificarea produselor agroalimentare constituite pe baza modelului UE, completarea cadrului legislativ în materie de concurenţă prin adoptarea unei noi legi a concurenţei neloiale, dar şi adoptarea de măsuri privind deschiderea spre concurenţă a unor domenii economice caracterizate de monopoluri legale sau de structuri de oligopoli.

În documentul citat se notează că efectele negative pe care mediul de afaceri le-a resimţit în ultimii trei ani au fost ţinute sub control printr-o serie de măsuri guvernamentale, precum accesul la finanţare prin programele ‘Mihail Kogălniceanu’, ‘Start’ şi ‘Tinerii debutanţi în afaceri’, prin programul ‘Cumpără româneşte’, dar şi prin simplificarea poverii administrative şi fiscale, crearea portalului virtual unic, diminuarea perioadei de înfiinţare a unei firme la trei zile sau facilităţi acordate contribuabililor aflaţi în dificultate.

SURSA: Agerpres