Potrivit legii, gravidele nu pot fi obligate să lucreze în medii de muncă toxice, la temperaturi extreme sau în alte condiții care le pot pune sănătatea în pericol. În aceste cazuri, angajatorul trebuie să le ofere un alt post sau să le acorde concediu de risc maternal.
Drepturile femeilor însărcinate la locul de muncă
Angajatorii nu pot solicita gravidelor să lucreze în ture de noapte, să efectueze ore suplimentare sau să călătorească în interes de serviciu fără acordul acestora. Dacă femeia însărcinată nu poate fi mutată pe un post mai sigur, aceasta are dreptul la concediu de risc maternal, care poate fi luat atât înainte, cât și după naștere, pentru o perioadă de cel mult 120 de zile.
Acest concediu este plătit cu 75% din salariul brut și este acoperit din fondul de asigurări sociale.
Ulterior, mamele pot intra în concediu de maternitate, care are o durată totală de 126 de zile (63 de zile înainte și 63 de zile după naștere). Este obligatoriu ca cel puțin 42 de zile să fie luate după naștere. Indemnizația pentru concediul de maternitate este de 85% din media veniturilor din ultimele șase luni și este scutită de impozit, dar se reține o contribuție de sănătate de 10%.
Cine poate beneficia de concediu maternal și cum se obține
Femeile salariate care au contribuit la sistemul de asigurări sociale de sănătate (CAS) cel puțin o lună în ultimele 12 luni pot beneficia de concediu maternal. De asemenea, persoanele fizice autorizate (PFA) și cele care obțin venituri din drepturi de autor trebuie să contribuie la CAS pentru a beneficia de acest drept.
Pentru a obține concediul maternal, femeia trebuie să solicite un certificat medical de la medicul de familie sau de la un specialist și să-l depună la angajator. Ulterior, angajatorul se ocupă de trimiterea documentelor către Casa de Asigurări de Sănătate pentru decontare.
Diferența dintre concediul de maternitate și concediul de creștere a copilului
Concediul de maternitate nu trebuie confundat cu concediul de creștere a copilului, care este un drept acordat părinților pentru îngrijirea copilului până la o anumită vârstă.
Acesta poate fi solicitat de mama sau tatăl copilului, cu condiția să fi realizat venituri impozabile timp de cel puțin 12 luni în ultimii doi ani anteriori nașterii.
Părinții au două opțiuni pentru concediul de creștere a copilului:
- Până la 2 ani (sau 3 ani în cazul unui copil cu handicap);
- Până la 1 an, cu posibilitatea de a primi un stimulent de inserție mai mare dacă părintele revine mai devreme la muncă.
Indemnizația de creștere a copilului este de 85% din media veniturilor nete pe ultimele 12 luni din cei doi ani anteriori nașterii. Valoarea minimă a indemnizației este de 1.500 lei/lună, iar cea maximă poate ajunge la 8.500 lei/lună. Aceasta este scutită de impozit, însă se aplică o contribuție de sănătate (CASS) de 10%.
