Una din principalele noutăţi aduse de această săptămånă din punct de vedere bursier o reprezintă orarul prelungit de tranzacţionare, introdus de Bursa de Valori Bucureşti. Efectele bune întårzie însă. Ora de deschidere a rămas 10:00, cu o sesiune de predeschidere de la 9:30 la 10:00, însă ora de închidere a devenit acum 16:30 în loc de 14:30, cum ne obişnuisem în ultimii ani. Modificarea a fost făcută pornind de la sugestia investitorilor locali şi în urma uno
Una din principalele noutăţi aduse de această săptămånă din punct de vedere bursier o reprezintă orarul prelungit de tranzacţionare, introdus de Bursa de Valori Bucureşti. Efectele bune întårzie însă.
Ora de deschidere a rămas 10:00, cu o sesiune de predeschidere de la 9:30 la 10:00, însă ora de închidere a devenit acum 16:30 în loc de 14:30, cum ne obişnuisem în ultimii ani. Modificarea a fost făcută pornind de la sugestia investitorilor locali şi în urma unor dezbateri şi consultări publice găzduite pe site-ul de internet al bursei bucureştene. Brokerii au fost destul de sceptici faţă de efectul unei astfel de măsuri în acest moment, însă firesc era ca piaţa să urmeze dorinţa investitorilor.
Din păcate, valoarea cumulată a tranzacţiilor nu a fost deloc impulsionată de această schimbare. În săptămåna anterioară modificării orarului, rulajul total al bursei pe segmentul de acţiuni a fost de 158,9 milioane lei, iar pe parcursul săptămånii încheiate, valoarea schimburilor a scăzut la circa 119,5 milioane de lei. Aşadar, nu numai că nu am avut o îmbunătăţire a tranzacţionării, ci chiar am consemnat o scădere.
Sigur că decizia este bună şi îşi va arăta efectele benefice la un moment dat. Ceea ce s-a întåmplat în săptămåna curentă arată însă că, pentru a avea o bursă puternică, este necesar să fim atractivi pentru investitorii instituţionali străini. Din păcate, investitorii instituţionali locali nu sunt încă suficient de puternici din punct de vedere financiar pentru a influenţa preţurile şi lichiditatea pieţei. Iar investitorii de retail (persoanele fizice) sunt încă puţini şi, în general, vehiculează capitaluri mici sau medii. Concluzia: am avea un efect mult mai puternic pozitiv dacă am acţiona şi în alte direcţii de dezvoltare a bursei, precum atragerea de noi emitenţi, privatizarea prin bursă, lansarea tranzacţiilor în marjă şi a vånzărilor în lipsă.
Tendinţa generală de piaţă a fost negativă în această perioadă, atåt BET cåt şi BET-FI suferind însă doar uşoare deprecieri. Faţă de pieţele europene sau nord-americane, bursa de la Bucureşti a avut chiar o evoluţie destul de bună pentru că, spre exemplu în Polonia, indicele WIG20 a scăzut puternic marţi şi miercuri, marcånd un nou minim pentru anul în curs. Dintre emitenţii care au avut un comportament foarte bun se remarcă din nou companiile aparţinånd sectorului chimic (şi în special Azomureş). De asemenea, Aerostar Bacău, Mecanica Ceahlău, Armătura şi Socep Constanţa, companii care, de regulă, nu se află în atenţia investitorilor, au avut săptămåna aceasta un parcurs bun. Majoritatea acţiunilor blue-chip au consemnat scăderi modice. Deşi pe segmentul spot al pieţei bucureştene interesul a scăzut, se remarcă un volum de tranzacţionare în creştere pe segmentul de piaţă futures. Avem, în prezent, 955 de poziţii deschise în total pe diferite scadenţe pentru contracte avånd la bază acţiuni SIF2, SIF5 şi SNP. De la apatia de început de an, remarcăm acum faptul că zilnic au loc tranzacţii pe segmentul futures al BVB, ceea ce arată un progres evident.