Costica Caras ar putea fi un fermier european de succes. Are venituri lunare de peste 2.200 mii de lei noi din cresterea vacilor. La ferma sa din Branesti, din judetul Ilfov, creste 90 de animale de care are grija impreuna cu familia. Are un tanc frigorific unde pastreaza laptele si lucreaza 80 de hectare de teren de pe care obtine hrana animalelor. Tot laptele il vinde unui procesator renumit, companie multinationala. A ajuns departe, de la cele doua vaci pe care le crestea acum mai bine de zece ani. Nu s-ar fi descurcat insa fara ajutorul statului. “Fara subventii, nu puteam sa rezist”, spune Caras.

Desi are o ferma exemplara si castiga bine din cresterea animalelor, el nu este deloc multumit. “Produc cat de mult lapte pot, pentru ca este an de referinta. In 2006, primesc cota si de atunci nu mai pot sa cresc productia”, spune el. Ar fi luat, daca ar fi avut bani, inca vreo 50 de animale, ca sa primeasca cota buna de la stat. Nu a avut insa bani pentru dezvoltare. Subventiile ajung doar pentru supravietuire, iar bancile nu prea sunt atrase de agricultura. De unde bani de investitii? Aceeasi intrebare si-o pun mai toti producatorii agricoli, indiferent de sectorul de activitate. Sigur, subventiile ajuta, dar cum ajungi la nivelul europenilor in timp scurt?


“Cu investitii masive”, este raspunsul actualei echipe guvernamentale. Ministerul Agriculturii are, pentru anul viitor, un buget de circa 300 de milioane euro pentru investitii in productia vegetala, zootehnie si industria alimentara. Aceasta suma reprezinta cam o treime din intregul buget al ministerului, de circa 3,5 milioane de lei noi, sau aproximativ un miliard de euro. Grosul sumelor se vor indrepta, daca bugetul va fi votat in actuala formula, spre programul “Fermierul”, care vizeaza crearea a 6.000 de ferme dupa model european. Dar ce inseamna o ferma europeana? “O exploatatie de minimum zece hectare si care sa asigure un venit peste media nationala”, arata Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii. Potrivit recensamantului agricol, cam 90% din exploatatii au mai putin de zece hectare.


Avand in vedere renumele statului in ceea ce priveste risipa banului public, un astfel de efort financiar ar putea fi lesne deturnat de inetrese politice sau de lobby-ul marilor fermieri. “Nu este cazul”, spune Flutur: “Legislatia este foarte clara, conditioneaza acordarea banilor de primirea unor fonduri SAPARD. Exista astfel filtrul procedurilor europene. Fiind vorba despre bani pentru investitii, cheltuielile pot fi usor verificabile”, mai arata ministrul.


Flutur crede ca si bancile isi vor schimba atitudinea fata de agricultura. El crede ca la sumele de la buget se vor adauga inca o suta de milioane de euro, proveniti din fondurile proprii ale bancilor.
Daca este totul asa de simplu, de ce a trebuit sa se vorbeasca de investitii in agricultura abia acum, in preajma aderarii? si PSD si partidele din alianta DA au mai fost la guvernare, iar rezultatele le stim. Importam din greu produse agricole, alimentele sunt scumpe, iar veniturile taranilor le permit doar sa traiasca de pe azi pe maine. Prin urmare, nu exista garantii ca banii vor ajunge la cine are nevoie de ei si ca vom vedea rapid rezultate concrete.


Asadar, ne aflam in fata altui efort bugetar de proportii destinat agriculturii, asa cum s-a mai intamplat in anul electoral 2004. Consumatorii vor vedea usor daca banii au fost cheltuiti aiurea. Cand vor cumpara o cutie de lapte, anul viitor, ar fi bine sa verifice daca acesta provine din Romania.



“Fondurile publice nu pot fi deturnate. Legislatia conditioneaza acordarea banilor de primirea unor fonduri SAPARD. Exista astfel filtrul procedurilor europene.”

Gheorghe Flutur,

ministrul Agriculturii



Bugetul Agriculturii in 2006 1 miliard euro

Programul “Fermierul” 280 de milioane euro

Procesatori subventionati in 2006 500 unitati

Ferme infiintate in 2006 6.000

Ajutor pentru batrani 100 de milioane RON

Dimensiunea minima a fermei 10 hectare

• In agricultura exista peste 3,8 milioane de exploatatii individuale, in marea lor majoritate fiind folosite pentru asigurarea nevoilor proprii.

Fermele cu una sau doua vaci domina din punct de vedere numeric.

• Unitatile cu personalitate juridica, potrivit ultimului recensamant agricol, se ridica la circa 15 mii de unitati.

Acestea reprezinta principala sursa de produse agricole pentru zona urbana.

• Ministrul Agriculturii spera ca veniturile fermelor dupa model european sa fie peste media nationala, de 957 RON. Castigul mediu din agricultura, a fost, in luna iulie, de 651 RON.

Am ajuns la coada Europei

Productivitatea scazuta este cea mai grava problema

Lipsa investitiilor in exploatatiile agricole are efect direct asupra eficientei cu care este
exploatat potentialul agricol.

Tara noastra este afectata de randamentele scazute ale productiei agricole si a productivitatii muncii din agricultura, arata un studiu al Bancii Mondiale. Capacitatea productiva a terenului, exprimata prin valoarea productiei agricole la hectar, este cuprinsa intre 500 si 700 euro, ceea ce reprezinta mai putin de 30% din nivelul productivitatii din Uniunea Europeana, care se ridica la 2.200 euro la hectar. Potrivit studiului amintit, la aceasta situatie se adauga nivelul extrem de redus al productivitatii muncii, care este in medie de 1.600 euro pe lucrator, adica doar 7% din nivelul productivitatii muncii in UE, ce ajunge la 22.600 euro pe lucrator.

Datorita acestor evolutii, in momentul aderarii tarii noastre, acordarea de subventii de la Bruxelles nu va duce imediat la cresterea generala a veniturilor producatorilor agricoli. Gradul de eligibilitate pentru platile directe venite de la Bruxelles va decide care agricultori vor primi mai multi bani. Cu alte cuvinte, fermierii cu suprafete mai mari vor primi ajutoare, chiar daca nivelul de dotare cu tehnica agricola lasa de dorit.

In perioada 2007-2009, vor fi alocate tarii noastre de la bugetul comunitar circa patru miliarde de euro. Tratatul de aderare prevede ca statul are posibilitatea suplimentarii fondurilor europene cu bani de la buget national. Fermierii nostri vor primi la inceput 25% din nivelul subventiei europene, urmand ca in zece ani ajutorul comunitar sa ajunga la nivelul din UE. Aceasta conditie a fost pusa si in cazul aderarii celorlalte tari din Est si a fost menita sa impace fermierii vestici cu ideea largirii Uniunii Europene.

Producatorii agricoli foarte mari vor avea de castigat in orice situatie, in timp ce agricultorii mijlocii, care au suprafete de teren intre cinci si 20 hectare, vor fi usor dezavantajati, concluzioneaza raportul Bancii Mondiale. Este interesant ca tocmai fermierii favorizati de autoritati vor duce greul integrarii. taranii cu exploatatii mici, care reprezinta majoritatea agricultorilor romani, vor primi mai multi bani decat in prezent.

Aderarea va avea efect moderat asupra preturilor alimentelor, apreciaza specialistii Bancii Mondiale, de circa doua procente. Aceasta evolutie va fi rezultatul scumpirii produselor agricole.
Dupa aderare, pierderea imediata de venit va fi mai mare pentru doua tipuri de familii: cele mai sarace si cele urbane, care nu produc alimente pentru consum propriu.

Concluziile institutiei financiare arata cat de departe suntem de modelul european de agricultura. Fermierul roman nu face parte din clasa mijlocie, care constituie coloana vertebrala a societatilor prospere. Din pacate, satul ramane impartit intre fermele gigant si gospodariile de subzistenta.
Efectele acestui decalaj se simt la oras. Consumatorii platesc circa 40% din venituri pentru alimente, in timp ce, in restul Europei, procentul nu depaseste 15%.