În octombrie încep înscrierile la MBA-urile de top. Deşi taxele de şcolarizare sunt uriaşe, tot mai mulţi români îşi trimit dosarele. Drumul către cele mai prestigioase universităţi din lume nu este însă simplu.
Acum o lună şi jumătate, Corina Tufă-Dragoş a renunţat la jobul ei la Citibank Bucureşti pentru a se muta la Chicago. De fapt, i s-a împlinit un vis mai vechi, acela de a urma un MBA de top. Când a absolvit ASE Bucureşti în anul 2001, nu se gândea că va ajunge să studieze într-o facultate care are opt profesori câştigători ai premiului Nobel pentru ştiinţe economice. Atunci era preocupată să-şi găsească un loc de muncă, primul job fiind de profesoară de finanţe la liceul Virgil Madgearu din Capitală. După doi ani petrecuţi la catedră, s-a angajat la Citibank, unde a lucrat alţi patru ani. De ce a vrut să meargă tocmai la Chicago? „Îmi place să fiu acolo unde sunt cei mai buni. Nu ţin neapărat să fiu eu cea mai bună, dar ţin să fiu alături de cei mai buni. Ştiu că influenţa lor mă va ajuta să cresc la rândul meu“, spune Corina Tufă-Dragoş.
Această ambiţie are însă un cost foarte mare. Un student la MBA-ul University of Chicago trebuie să scoată din buzunar 75.000 de dolari pe an pentru taxe de şcolarizare şi cheltuieli curente. Din această cauză, tânăra româncă va avea peste doi ani o datorie de cinci cifre în dolari americani, pentru că sprijinul financiar pe care l-a primit constă într-un împrumut cu termen de rambursare de maximum 20 de ani. Acest împrumut, pentru care nu a trebuit să depună garanţii, este posibil să o ţină departe de ţară şi după terminarea şcolii. „Trebuie să iau în calcul datoriile pe care le voi avea peste doi ani. Nu ştiu dacă voi găsi în România, cel puţin imediat după absolvire, un loc de muncă care să îmi permită să îmi achit datoriile. Aşa că există foarte multe şanse să rămân în continuare peste hotare şi după absolvire", spune Corina.
45.000 de lire sterline pentru un an la Oxford
În ciuda costurilor ridicate, investiţia în finanţarea unor programe de MBA de top devine o prioritate pentru un număr tot mai mare de români. Cristian Constantinescu a scos din buzunar 30.000 de lire sterline pentru taxele de şcolarizare şi încă 15.000 de lire sterline pentru cheltuielile personale pe perioada unui an de studiu la Oxford. Dar el consideră că a fost o alegere foarte bună: luna trecută a absolvit şi deja a găsit un loc de muncă foarte bine plătit, la o companie de private equity din Olanda. „Banii investiţi îi voi recupera într-un an. Durata medie de recuperare a investiţiei într-un MBA este de doi-trei ani. Cred că asta arată cât de rentabil este să urmezi un astfel de program", spune Cristian Constantinescu.
La fel a considerat şi Marius Moldovan, un tânăr din Târgu-Mureş, care în prezent urmează un MBA tocmai în campusul din Singapore al prestigioasei universităţi INSEAD. „Îmi doresc o carieră internaţională şi şansa de a obţine orice job vreau. Cred că investiţia în mine este cea mai bună. În termeni economici, valoarea pe care o adaugă un MBA nu se compară cu absolut nicio altă investiţie, fie ea imobiliară, fie pe piaţa financiară", spune Marius Moldovan. El nici nu a luat în calcul programele din România, deşi acestea au costuri mult mai mici. „Pentru mine, calitatea MBA-urilor din România este mult prea departe de ceea ce oferă şcolile de top, la fel cum sunt şi oportunităţile oferite, dacă este să iau în calcul cariera internaţională care mă interesează. Investiţia ar fi fost mai mică în ţară, dar şi avantajele pe termen lung, la fel", adaugă Marius Moldovan.
Şcoala devine garant pentru credite
După experienţa de la Oxford, Cristian Constantinescu recomandă tinerilor români să ţină cont de clasamente şi să aleagă cele mai bune programe din lume, pentru că oportunităţile la absolvire sunt mult mai bune. „Odată ce aţi absolvit Oxford, veţi fi absolvenţi Oxford tot restul vieţii. Puterea acestui brand în mediul de afaceri internaţional este şi va rămâne una fenomenală", spune el.
Bucureşteanul Răzvan Şofâlcă spune că atunci când alegi universitatea în care vrei să studiezi este foarte bine să ţii cont şi de ţara în care este aceasta, pentru că adaptarea mai uşoară la cultura şi comportamentul local te ajută să ai performanţe academice mai bune. „Ţara am ales-o după sufletul meu. Eu sunt o fire mai petrecăreaţă şi am nevoie de prieteni. Cum şi spaniolii sunt firi mai calde, m-am gândit că o să mă simt mai bine aici", mărturişeşte Răzvan Şofâlcă, din campusul Instituto de Empresa din Madrid. Dar pentru el această alegere nu a însemnat că face rabat de la renumele şi calitatea universităţii, pentru că programul de MBA al Instituto de Empresa este cotat printre primele zece din lume. El consideră că românii care au dosare bune îşi pot spori şansele de admitere dacă trimit aplicaţia începând cu luna octombrie, chiar dacă pentru unele universităţi termenul limită este în luna februarie.
Acelaşi sfat este oferit şi de românii care studiază peste Ocean. „Începe procesul de admitere devreme. Susţine testul GMAT din timp şi petrece foarte mult timp gândindu-te cum vrei să îţi dezvolţi cariera. Arată foarte bine comisiei de admitere cum se aliniază perfect ceea ce ai făcut până acum cu educaţia din programul de MBA şi cu obiectivele tale pe termen lung", spune Alexandru Novac, student la MBA-ul şcolii de afaceri Wharton, din Pennsylvania, SUA, program considerat în multe clasamente cel mai bun din lume. Pentru a studia la această universitate, costurile sunt de 150.000 de dolari pentru doi ani, însă cei care nu primesc burse pot lua credite fără garanţie. „Wharton a stabilit o relaţie specială cu Citibank, prin care oferă studenţilor internaţionali posibilitatea de finanţare fără colateral şi fără cosemnatar. Şcoala devine garantul tău", spune Raluca Banea, o tânără din Braşov, care a început în acest an MBA-ul la Wharton.
Procesul de admitere este complex şi, de obicei, durează mai bine de un an. În unele cazuri, tinerii se gândesc încă din timpul facultăţii din România la ce programe vor să meargă şi ajung acolo după trei-cinci ani, după ce obţin şi experienţă pe piaţa muncii. Este şi cazul lui Cristian Micu, student la London Business School. În opinia sa, rezultatele bune obţinute în facultate, precum şi testul de limbă şi GMAT sunt importante, dar nu suficiente.
Experienţa de muncă face diferenţa
„Selecţia se face şi în funcţie de alte criterii, cum ar fi potenţialul managerial, motivaţia şi maturitatea cu care este susţinută, aptitudinea de a conduce şi a lucra în echipe multiculturale. Din această cauză, experienţa de muncă este un criteriu esenţial pe baza căruia se face evaluarea şi departajarea candidaţilor. Un minim de trei ani de experienţă profesională relevantă este necesar, dar media este de cinci ani", spune Cristian Micu.
Principalul motiv pentru care tinerii români preferă universităţile străine, în ciuda costurilor mari, este calitatea insuficient de bună a facultăţilor autohtone. „Din păcate, România nu oferă nici măcar un program comparabil şi nu poate în acest moment să concureze din nici un punct de vedere cu universităţile din Europa", conchide Roxana Marcu, studentă a programului de MBA la Instituto de Empresa.
Sfaturi
• Alege o şcoală de afaceri bine cotată în topurile internaţionale. Chiar dacă nu mergi la unul dintre cele mai bune programe din lume, alege neapărat unul care este acreditat internaţional de organizaţii ca AACSB (Association to Advance Collegiate Schools of Business).
• Verifică rapoartele şcolilor în care se arată ce firme recrutează de obicei absolvenţii facultăţii respective. Studenţii anumitor şcoli de top îşi găsesc mai uşor loc de muncă pentru că universităţile au parteneriate cu firme importante.
• Eseurile, scrisoarea de intenţie şi CV-ul trebuie să arate impecabil în limba engleză. Roagă o persoană care vorbeşte limba engleză nativ să îţi corecteze topica frazelor şi exprimarea.
• Trimite aplicaţia din timp, pentru că şansele de admitere sunt mai mari.
Razvan Şofâlca
Instituto de Empresa
Are 24 de ani şi a început programul de MBA al prestigioasei facultăţi din Madrid acum mai puţin de o lună. Costul studiilor este de 45.000 de euro, dar el va trebui să scoată din buzunar încă aproape 20.000 de euro pentru cheltuielile personale. O parte din finanţare a primit-o de la firma Sonex Internaţional din Bucureşti, iar restul va fi acoperit de familie şi prin-tr-un credit luat de la o bancă spaniolă. După absolvirea facultăţii, a lucrat la firma Sonex Internaţional. Ideea de a studia în străinătate i-a venit încă din timpul liceului, iar tatăl său l-a sprijinit pentru a-şi realiza obiectivele.
Raluca Banea
Wharton
Este din Braşov şi are 29 de ani. Nu a urmat o facultate în ţară, ci a absolvit una în Dallas, SUA. După finalizarea studiilor, s-a angajat la o firmă din Dallas specializată în vânzarea echipamentelor medicale. Responsabilitatea sa principală a fost să determine strategiile de piaţă pentru a lansa extinderea companiei în America Latină. A decis să reintre în mediul academic pentru a-şi accelera dezvoltarea carierei. Anul acesta, a început programul de MBA de la Wharton şi, în paralel, mai face încă un master în cadrul aceleiaşi şcoli. Consideră că un MBA trebuie gândit ca o investiţie strategică.
Cristian Constantinescu
Oxford
Are 32 de ani şi este din Brăila. A absolvit în septembrie MBA-ul şi deja a obţinut un job la o firmă olandeză de private equity care va investi în România. A absolvit ASE Bucureşti – Facultatea de Finanţe. A avut peste patru ani de experienţă în sistemul bancar din România, după care a lucrat trei ani pentru Uniunea Europeană, într-o organizaţie ce urmărea procesul de privatizare în Kosovo. A fost primit foarte bine la Oxford ca român şi consideră că acolo naţionalitatea nu este importantă. MBA-ul i-a schimbat total modul de a gândi şi îl percepe ca pe o dezvoltare personală fantastică într-un timp foarte scurt.
Cristian Micu
London Business School
A absolvit Facultatea de Finanţe – Bănci la ASE Bucureşti şi Colegiul Bancar la Institutul Bancar Român. Are 28 de ani. În ultimul an de facultate, a fost jurnalist, iar după absolvire a intrat pentru un an în programul de Management Trainee al ING Bank. Ulterior, a lucrat trei ani pe poziţia de Corporate Dealer în departamentul Financial Markets al aceleiaşi instituţii. A decis să urmeze un MBA pentru că devenise prea specializat pe un domeniu îngust şi a simţit nevoia de schimbare. Consideră că un MBA îţi oferă o paletă largă de opţiuni în carieră şi că te ajută să ai o viziune de ansamblu asupra afacerilor.
Marius Moldovan
INSEAD Singapore
Are 30 de ani şi este din Târgu-Mureş. A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, secţia Management la Universitatea de Vest din Timişoara, în 1999. Între 1999 şi 2001, a urmat Şcoala de Înalte Studii Europene Comparative din cadrul aceleiaşi universităţi. A început programul de MBA în Singapore, la sfârşitul lunii august, şi va termina studiile la începutul lui iulie 2008. Spune că deşi un dosar de înscriere nu constă în mai mult de câteva pagini, plus două-trei eseuri, trebuie să aloci un timp suficient de mare procesului de admitere. Soţia sa a absolvit tot INSEAD, în iulie 2006.
Alexandru Novac
Wharton
Este din Bucureşti şi are 27 de ani. Facultatea nu a făcut-o în ţară, ci la Ohio Wesleyan University, de unde a obţinut două diplome de licenţă: una în economie şi alta în ştiinţa computerelor. Imediat după absolvirea facultăţii, a plecat la New York unde s-a angajat la un start-up pornit de un absolvent al facultăţii sale din Ohio. Acolo a lucrat ca programator şi ca manager de produs. A început programul de MBA de la Wharton luna trecută, pentru că îşi doreşte să intre în domeniul consultanţei de management. Obiectivul său pe termen lung este să ajungă în top managementul unei companii din Forbes 500.
Corina Tufa-Dragos
University of Chicago
Are 28 de ani şi este din Bucureşti. A plecat în SUA pentru că îi place să fie acolo unde sunt cei mai buni, dar şi pentru că nu are încredere în şcoala românească de la nivel universitar în sus. A început programul de MBA luna trecută şi este impresionată de calitatea şcolii americane de afaceri. Mărturiseşte că nu a întâlnit în facultatea din Chicago blazarea de pe holurile ASE-ului. Primul pas în procesul de admitere a fost să susţină examenul GMAT. Pentru că a avut un scor bun, 740 de puncte din 800 posibile, a fost admisă în patru programe de MBA de top. Pentru finanţarea studiilor a obţinut un împrumut pe 20 de ani.
Roxana Marcu
Instituto de Empresa
Are 25 de ani şi tocmai a început programul de MBA al universităţii din Madrid. A absolvit Facultatea de Relaţii Internaţionale la ASE Bucureşti. După absolvire a lucrat în departamentul media la McCann Erickson. A ales Instituto de Empresa pentru că programul are o componentă puternică de antreprenoriat, foarte importantă pentru cei care vor să-şi pună bazele propriei afaceri. Costurile totale sunt de aproape 70.000 de euro, iar finanţarea studiilor o face din resurse proprii şi cu sprijinul familiei. Deşi există variante de finanţare oferite de universitate, nu a avut nevoie să apeleze la ele.
