Bursele, promoţiile şi curriculum-ul adaptat la criza economică sunt armele cu care instituţiile organizatoare de astfel de cursuri încearcă să reziste în faţa crizei.Primul program care a primit frontal lovitura actualei crize a fost cel organizat de Universitatea de Ştiinţe Economice din Viena, de altfel cel mai scump (35.000 de euro), dar şi cel mai apreciat din România. Lansat în urmă cu doi ani la iniţiativa Erste Bank/BCR şi OMV/Petrom, EMBA-ul austriac era conceput pentru
Bursele, promoţiile şi curriculum-ul adaptat la criza economică sunt armele cu care instituţiile organizatoare de astfel de cursuri încearcă să reziste în faţa crizei.
Primul program care a primit frontal lovitura actualei crize a fost cel organizat de Universitatea de Ştiinţe Economice din Viena, de altfel cel mai scump (35.000 de euro), dar şi cel mai apreciat din România. Lansat în urmă cu doi ani la iniţiativa Erste Bank/BCR şi OMV/Petrom, EMBA-ul austriac era conceput pentru un grup de 30 de studenţi, iar costurile erau acoperite integral de cele două companii, sub forma unor burse. În 2008, numărul acestor burse scădea la 20, iar anul acesta, după ce Erste/BCR s-a retras din calitatea de sponsor, însăşi demararea programului este pusă sub semnul întrebării. „Studenţii ar trebui să înceapă cursurile în octombrie, însă, din cauza procedurilor minuţioase de admitere, ar trebui să ne găsim un sponsor cu patru luni înainte de această dată. Pe moment, suntem tot în căutări“, spune Sabine Zellenberg, program manager al WU Executive Academy EMBA.
Celelalte instituţii de profil cu greutate nu au fost afectate decât marginal. În parte, datorită faptului că, pentru grupul-ţintă al programelor de tip MBA, costurile unor astfel de cursuri nu sunt peste mână nici în actuala conjunctură; apoi, pentru că majoritatea instituţiilor au venit în întâmpinarea eventualilor studenţi cu o paletă destul de largă de oferte.
Peste jumătate din studenţi învaţă pe banii lor
Astfel, candidaţii la programul de MBA al Open University Business School, oferit în România de CODECS, pot, începând de la finalul anului trecut, să-şi acopere costurile (de 17.000 de euro) prin contractarea unui credit de studii pe zece ani de la Bank of Cyprus. În plus, CODECS le-a acordat celor care s-au înscris până la începutul lui martie o reducere de 10%. Un alt exemplu este cel a programului Transnational Executive MBA, organizat de Central European University (CEU) Business School, al cărui tarif-standard este de 21.000 de euro. „Acesta este preţul de listă, însă oferim foarte multe burse, şi aproape fiecare dintre aplicanţii noştri se încadrează în cel puţin una dintre ele, astfel încât preţul pe care ajung să-l plătească este altul“, spune Dora Surugiu, senior programs manager în cadrul instituţiei.
În condiţiile în care companiile şi-au redus drastic bugetele rezervate odinioară instruirii angajaţilor, aceştia au pornit pe cont propriu. Majoritatea instituţiilor care organizează cursuri de MBA au remarcat creşterea ponderii celor care îşi acoperă singuri costurile. „Companiile vor fi mai restrictive în privinţa acordării de finanţare în această perioadă. Angajaţii, din contră, se orientează către educaţie, pentru că ştiu că numai aşa pot fi competitivi“, explică Alina Vasile, country manager la City-University of Sheffield. Cei care nu au nicio şansă să-şi permită în viitorul apropiat un asemenea curs pot spera în continuare, crede Rodica Maria Rădulescu, director al Business School CODECS, potrivit căreia „vor exista în continuare firme care vor sponsoriza programe de MBA, dar vor deveni mai selective, orientându-se spre programe pragmatice, care oferă suficientă flexibilitate, astfel încât activitatea profesională a angajatului să nu fie perturbată“.
Modelul de business al acestor instituţii diferă semnificativ de la un caz la altul. De pildă, Institutul de Administrare a Afacerilor, care stă în spatele ASEBUSS, este o organizaţie nonprofit. Situaţia este complet diferită în cazul programului organizat de City-University of Sheffield. Potrivit Alinei Vasile, instituţia are 70 de locuri, însă, în ceea ce priveşte acoperirea costurilor, „programul poate începe şi cu o singură grupă de 30 de cursanţi“. Un al treilea caz este cel al CEU. Lansată la începutul anilor ‚90 de magnatul George Soros, la Budapesta, şcoala a primit de la fondatorul său peste 400 de milioane de euro, dintre care 5% au fost direcţionate către şcoala de business, cea care organizează şi MBA-ul din România. Se presupune că suma este suficientă pentru a acoperi ani buni de acum încolo costurile pentru instruirea tuturor studenţilor.
5 milioane de euro este valoarea estimată a pieţei autohtone de programe de MBA şi EMBA
20 de programe de MBA şi EMBA sunt active în România. Peste jumătate dintre ele au fost lansate
în ultimii doi ani