Cum ar arăta România condusă de un guvern social-democrat? Foarte bine, desigur. Până în 2020, PIB-ul ar urma să ajungă la peste 1.000 de miliarde de lei (creștere nominală de 33% în patru ani), veniturile bugetare ar urma să urce de la 231 la 330 de miliarde de lei (respectiv plus 42%), iar deficitul bugetar ar trebui să scadă treptat până la 2% din PIB. Rata de absorbție a fondurilor europene ar trebui să atingă 72,5% până la finalul mandatului, iar investițiile din surse bugetare ar urma să crească cu 10-12 miliarde de lei pe an față de anul anterior.

Tot programul economic al PSD promite o creștere graduală a salariului minim brut (de la 1.250 de lei în prezent până la 1.750 de lei în 2020) și a celui mediu brut (de la 2.815 la 3.950 de lei), a punctului de pensie (de la 871 până la 1.400 de lei), precum și o majorare a numărului de salariați cu normă întreagă (de la 4,75 milioane în prezent până la 5,6 milioane în 2020).

Iar veștile bune nu se opresc aici: de la 1 ianuarie 2018 impozitul pe venit pentru salariile și pensiile sub 2.000 de lei, dar și pentru salariile medicilor și IT-iștilor ar urma să fie 0%, iar cel pentru restul salariilor, pensiilor și veniturilor din chirii, arendă, dobânzi etc. ar trebui să scadă la 10%. Nivelul contribuțiilor sociale pentru salariați va fi și el redus începând cu aceeași dată, de la 39,25% la 35%, iar asigurările de sănătate pentru persoanele cu activități independente și pentru veniturile din chirii, arendă, dobânzi etc. vor fi înlocuite cu o singură tranșă de CASS la nivelul salariului minim, în timp ce cele pentru familiile cu venituri de sub 1.250 de lei pe lună ele vor fi subvenționate de la buget.

Dar, vorba celor de la teleshopping, asta nu e tot: PSD vrea să elimine peste un an și două luni și impozitul pe terenul agricol, impozitul pe tranzacțiile imobiliare de până la 100.000 de euro, impozitele pe mijloace de transport (cu excepția autoturismelor peste 1.600 cmc), impozitul pe dividende, TVA pe tranzacțiile imobiliare și să scadă la 18% valoarea TVA general și la 1% impozitul pe cifra de afaceri a micro-întreprinderilor. Totodată, la 1 ianuarie 2018 ar trebui să fie crescută, la 640 de lei, pensia minimă garantată. Una dintre măsurile promise de social-democrați, cea a eliminării a 102 taxe, a fost deja votată de Parlament.

Un mare semn de întrebare

Se pune, desigur, întrebarea cum vor fi astupate găurile bugetare produse de măsurile PSD. Economiștii partidului au evaluat la 89,2 miliarde de lei impactul promisiunilor. Ei spun că aceasta sumă va reprezenta 8,8% din PIB în 2020, moment la care veniturile bugetare suplimentare vor atinge 98,4 miliarde de lei (respectiv 9,7% din PIB). Așadar, nu vă îngrijorați: nu numai că vom avea de unde să acoperim diferența, dar chiar vom fi pe plus.

Problema este că măsurile se vor lua nu în 2020, ci cu doi ani mai devreme. Când, potrivit cifrelor prezentate de același program al PSD, impactul lor va reprezenta 10,2% din PIB. Iar veniturile suplimentare la buget au fost estimate de economiștii social-democrați la numai 46 de miliarde de lei (respectiv 5,2% din PIB) pentru același an. Matematica simplă ne arată că, dacă vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2018, măsurile populiste ale social-democraților vor duce la un deficit bugetar suplimentar de 5% din PIB.

Asta, desigur, dacă luăm de bune atât calculele privind impactul lor, cât și cele privind veniturile suplimentare atrase la buget. Doar că și aici suntem nelămuriți. De exemplu, eliminarea celor 102 taxe nefiscale a fost estimată la numai 0,1% din PIB. Totuși, doar una din ele, timbrul de mediu, a adus la buget circa 570 de milioane de lei în 2015. O altă taxă eliminată, cea radio, a fost de peste 200 de milioane de lei anul trecut, în timp ce din taxa TV s-au strâns 334 de milioane. Și cele 20 de taxe șterse de la Registrul Comerțului aduceau circa 150 de milioane de lei anual. În total, 33 din cele 102 taxe eliminate totalizau 1,35 miliarde de lei, respectiv 0,2% din PIB-ul anului trecut. Respectiv dublu față de estimările PSD. Cu alte cuvinte, se pare că realizatorii programului social-democrat nu pot fi crezuți pe cuvânt nici în ceea ce privește una dintre promisiunile cele mai modeste din punct de vedere al impactului bugetar. La ce ar trebui să ne așteptăm în cazul celelorlalte?

Cocktail de promisiuni

Principalii adversari ai PSD, național liberalii, par a fi ceva mai modești în a le vinde gogoși alegătorilor. Totuși, nici din programul electoral al PNL nu lipsesc măsuri de genul majorarea alocațiilor pentru copii la 200 de lei pe lună sau dublarea salariilor medicilor începând cu 1 iulie 2017 și majorarea etapizată (cu 20% pe an) a celor pentru profesori și asistenți medicali. Liberalii promit, de asemenea, scăderea TVA la 19%, generalizarea cotei unice de 16% (impozit pe profit, impozit pe venit, impozit pe dividende şi toate taxele pe muncă) și plafonarea contribuțiilor sociale la trei salarii medii brute pe economie pentru profesiile liberale.

PNL mai vrea să reducă cu cel puțin 50% în decurs de trei ani taxele parafiscale, să elimine taxa pe construcțiile speciale și supraacciza la carburanţi, să acorde stimulente fiscale pentru încadrarea de personal având statutul de șomeri, persoane tinere cu vârsta sub 25 de ani sau cu vârsta peste 55 de ani. Liberalii își doresc și restructurarea administrației publice, reformarea companiilor de stat și introducerea unui Cod al Muncii mai flexibil. Ei propun, totodată, înființarea unui fond român de dezvoltare rurală și investiții de 24 miliarde de euro în economia românească în următorii patru ani. Iar toate deciziile pe care le-ar lua un guvern PNL ar urma să ducă la crearea a peste 850.000 locuri de muncă până în 2020.

Programul liberal nu face o estimare a impactului bugetar al măsurilor propuse, însă este evident că acesta, deși deloc neglijabil, este la mare distanță de cel al promisiunilor PSD. Totuși, nu trebuie uitat că peneliștii au votat cot la cot cu pesediștii unele măsuri populiste care, dacă vor fi aplicate, ar putea duce deficitul bugetar de anul viitor la 4,4% din PIB, cred analiștii ING.

N-ar fi rău să fie bine

Dacă social-democrații și liberalii par a se lupta în cifre, cei de la Uniunea Salvați România par a fi prefera principiile generale. Programul lor electoral promite transparență totală (incluzând măsuri anti-corupție, anti-birocrație și implementarea pe scară largă a e-guvernării), reindustrializarea României cu accent pe domeniile de înaltă tehnologie, susținerea antreprenoriatului (inclusiv prin crearea de clustere industriale) și atragerea de know-how din diaspora. Pentru agricultură, viziunea USR inlcude încurajarea asocierii micilor fermieri, sprijinirea accesului lor pe piață și scăderea pragului de eligibilitate în Programul Național de Dezvoltare Rurală de la 8.000 de euro la 4.000 de euro producție standard.

USR dorește creșterea finanțării în educație și sănătate până la 6% din PIB fiecare, dar și restructurarea și digitalizarea sistemului sanitar. Sunt, de asemenea, vizate accelerarea programelor de dezvoltare a infrastructurii (inclusiv conectarea Moldovei la rețelele de transport rapid).

Guvernul atotputernic

Cu programul de guvernare al ALDE ne întoarcem în zona promisiunilor pompoase, multe din ele greu de îndeplinit în realitate sau chiar nedepinzând deloc de Executiv. Sub o guvernare a liberal-democraților ar urma să vedem 500.000 de noi locuri de muncă, o creștere medie anuală a PIB de cel puțin 5% și o creștere a investițiilor străine directe de la trei miliarde de euro la cinci miliarde de euro pe an. Salariul mediu net ar urma să ajungă la 3.000 de lei în 2020, iar pensia medie la 1.500 de lei.

În același timp, un fond de investiţii şi dezvoltare de cel puţin 10 miliarde de euro şi ajutoare de stat de cel puţin două miliarde de euro ar urma stimuleze dezvoltarea capitalului românesc. Românii din diaspora care se întorc în țară și își deschid afaceri ar putea primi ajutoare de 50.000 de euro, în timp ce firmele înființate în cadrul programului ”Prima Afacere” vor fi scutite de impozitul pe salarii, de contribuţiile sociale datorate de angajator şi de impozitul pe dividende pentru o perioadă de trei ani.

Cu ochii pe resursa umană

Partidul Mișcarea Populară vede o administrație cumpătată, transparentă și responsabilă, în care numărul de taxe este redus, bugetele sunt echilibrate sau excedentare, cheltuirea banului public este ușor de urmărit, iar multe din servicii se prestează online. Creșterea economică ar urma să fie stimulată prin absorbția mai eficientă a fondurilor europene, implicarea cât mai redusă a statului în economie, stimularea IMM-urilor și scăderea taxelor pe muncă. Sistemele de educație și sănătate ar trebui reformate, iar finanțarea lor ar trebui crescută.

PMP își dorește, de asemenea, soluții sustenabile pentru redresarea demografică și creșterea natalității, dar și identificarea celor mai bune forme de recunoaștere (inclusiv prin facilități fiscale) a plusvalorii sociale obținută ca urmare a participării părinților și bunicilor la educația copiilor și la îngrijirea copiilor, vârstnicilor și a persoanelor cu dizabilități în sânul familiei. În același timp, sunt promise măsuri pentru compensarea și prevenirea plecării din țară a resursei umane calificate, dar și dezvoltarea condițiilor de viață din zonele de migrație ale României pentru a facilita întoarcerea acasă a emigranților.

Cifre

5%

din PIB ar putea fi deficitul bugetar suplimentar în 2018 dacă social-democrații ar aplica toate creșterile de salarii și pensii și reducerile de taxe prevăzute în programul lor de guvernare.

200

de lei pe lună ar trebui să fie alocațiile lunare pentru copii în viziunea Partidului Național Liberal. În prezent, nivelul acestora este de 84 de lei, ele fiind crescute cu 100% în iunie 2015.

6%

din PIB ar urma să fie alocat finanțării sistemului de educație conform programului electoral al Uniunii Salvați România. Un nivel similar de finanțare ar trebui să primească și sistemul sanitar.