Cu surle, trâmbițe, mașini aliniate ca la paradă, o armată de invitați și un cort amplasat în curtea REMAT București Sud, oficialul – care deține și funcția de vicepremier în Guvern – și-a început discursul explicând că „Rabla Clasic este cel mai longeviv program guvernamental. Ne aflăm deja la cea de-a XIV-a ediție. Suntem și la a doua ediție a programului Rabla Plus, care oferă un ecobonus de până la 10.000 de euro”. Dacă în privința programului de subvenționare a mașinilor electrice sau cu sisteme de propulsie hibrid lucrurile sunt clare, iar inițiativa este lăudabilă, componenta „Rabla Clasic” este cel puțin controversată.

În statele europene care au apelat la soluții similare, programul a fost gândit strict ca un imbold dat vânzărilor de vehicule noi în timpul crizei începută în 2007 – 2008. Iar durata a fost de doar 1 – 2 ani. Asta pentru că orice prelungire era văzută ca o susținere a unui sector industrial incompatibilă cu regulile economiei de piață. În România însă, noțiunile de „reguli ale economiei de piață” și de „distorsionare” a unui sector în care concurența este acerbă par simple vorbe în vânt. Dacă sunt bani de dat, trebuie dați. Nu contează de unde vin și nici ce efecte secundare provoacă acordarea lor fără logică.

Și, dacă tot vorbim de bani, o altă logică strâmbă a autorităților este acordarea de subvenții menite să curețe parcul auto de vechituri în același timp cu acceptarea unui număr imens de vehicule de ocazie. Lipsa unei strategii coerente face ca România să plătească sume enorme cu scopul declarat de a întineri parcului auto, iar rezultatul să fie o îmbătrânire accelerată a acestuia. Asta pentru că scoatem din circulație anual circa 19.000 de mașini mai vechi de opt ani și importăm peste 500.000 de vehicule, în mare parte, chiar mai bătrâne.

Dincolo de „viziunea”, coerentă sau nu, a oficialilor din Ministerul Mediului și Administrația Fondului pentru Mediu, mai sunt de punctat câteva detalii legate de evenimentul de ieri. Mai întâi, cei care circulă pe Centura de Sud a Bucureștiului sau prin zona IMGB știu foarte bine câtă mizerie te întâmpină la fiecare metru. Este greu de explicat cum a reușit să ignore Grațiela Gavrilescu – în drumul său către spectacolul pus în scenă în curtea REMAT – mormanele de gunoi care, cu siguranță, poluează mai mult decât mașinile aflate în trafic în zona respectivă.

 

Apoi, ideea de a aduce în incinta unei firme private de reciclare – printre buldozere, macarale și munți de deșeuri – a câteva zeci de mașini noi, electrice sau nu, a părut un exercițiu ratat de imagine. Fiind vorba despre lansarea unei inițiative guvernamentale dedicată cumpărătorilor de mașini, ar fi fost mult mai logică organizarea evenimentului în cadrul Salonului Internațional de Automobile București (SIAB), expoziție aflată la doar o câteva zile distanță. Subiective sau nu, aceste considerații, pălesc însă în fața declarațiilor doamnei vicepremier, în mijlocul propriului SIAB. Pe lângă laudele aduse propriului Guvern pentru că „a făcut astfel, pentru prima data, o premieră în România”, Grațiela Gavrilescu a ținut să sublinieze că aceeași instituție „a alocat un buget de 133 de milioane care înseamnă nu mai mult, nici mai puțin, ci peste 19.000 de autovehicule noi”. Lăsând deoparte alte câteva derapaje, afirmațiile de mai sus arată cât de important este pentru un vicepremier român discursul ținut în fața presei și a invitaților români și străini prezenți de la un eveniment. În România, meritocrația pare o temă la fel de abstractă ca regulile economiei de piață sau distorsionarea unui sector industrial.

Esența evenimentului

A 14-a ediție a programului „Rabla Clasic” a început pe 15 martie 2018 cu un buget de 133 de milioane de lei capabil să asigure achiziționarea a circa circa 19.000 de autoturisme noi. Potrivit d-nei ministru, una dintre principalele noutăţi ale sesiunii din acest an este faptul că, în premieră, microbuzele și autobuzele devin vehicule eligibile pentru casare. Cuantumul primei de casare rămâne de 6.500 de lei pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de opt ani dat spre casare şi se acordă pentru achiziţionarea unei maşini noi a cărui sistem de propulsie generează maximum 130 g de CO2/km. De asemenea, la prima de casare se poate adăuga un ecobonus de 1.000 lei în cazul achiziţionării unui autovehicul nou, echipat cu sistem de propulsie care generează o cantitate de emisii de maximum 98 g de CO2/km în regim de funcţionare mixt şi/sau un ecobonus de 1.700 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, echipat cu sistem de propulsie hibrid. În cazul în care se întrunesc ambele condiţii, cele două ecobonusuri pot fi cumulate cu prima de casare standard. În plus, proprietarul poate achiziţiona mai multe autovehicule noi în schimbul predării spre casare a unui număr echivalent de autovehicule uzate, beneficiind în acest mod de mai multe prime de casare.

 

„Rabla Plus” va demara în cursul săptămânii viitoare, iar bugetul alocat se ridică la 120 milioane de lei pentru ecobonusuri şi staţii de încărcare. Accesarea programului „Rabla Plus” nu este condiţionată de casarea şi radierea unui autovehicul uzat. Prima oferită în cadrul „Rabla Clasic” se poate cumula cu ecotichetele prevăzute de Programul „Rabla Plus” numai în cazul în care solicitantul va achiziţiona fie un autovehicul nou electric, fie unul hibrid plug-in.