In prezent, Romania, dupa cum arata expertul financiar Theodor Stolojan, nu are prea multe alternative in evolutia sa economica. Daca nu vor fi incheiate si derulate imprumuturile negociate cu Banca Mondiala si Fondul Monetar International, pozitia externa a tarii va aluneca inevitabil catre subordonarea fata de un Consiliu Monetar venit din afara. De retinut ca o asemenea institutie a aparut ca modalitate de administrare coloniala in posesiunile engleze din Africa.
Concluzia practica este ca programul de reforma convenit cu Banca Mondiala privind accelerarea procesului de restructurare si privatizare va trebui sa antreneze alaturi de institutiile mentionate expres (ministere, banci, agentii guvernamentale, unitati de management si implementare) foarte multi agenti economici si intreaga administratie, inclusiv cea locala, pentru a reusi.
Domeniile vizate de program sunt urmatoarele:
I. Restructurarea sectorului bancar
II. Privatizarea societatilor de stat
III. Imbunatatirea mediului de afaceri
IV. Atenuarea costurilor sociale.
Pentru fiecare dintre aceste domenii sunt stabilite obiective, actiuni si termene de realizare in raport cu esalonarea transelor de imprumut. Desi in cercurile economice exista opinia ca desfasurarea reformei este franata de inexistenta unui program unitar care sa elimine masurile contradictorii adoptate de diverse ministere si institutii ale statului, totusi opiniei publice nu i s-au prezentat nici de aceasta data prevederile de ansamblu ale celor doua programe elaborate impreuna cu expertii Bancii Mondiale, respectiv:
q Programul pentru ajustarea sectorului privat (PSAL) si
q Programul de dezvoltare institutionala a sectorului privat (PIBL).
Intre cauzele cele mai evidente ale masurilor contradictorii adoptate in economie se pot mentiona:
l Lipsa unor institutii puternice care sa adopte strategii economice nationale. Cel mai bun exemplu este domeniul privatizarii, unde prin programul PSAL se stabileste ca, pe viitor, atributia elaborarii strategiei de privatizare revine Agentiei Romane de Dezvoltare, care, totodata, coordoneaza si controleaza activitatea ministerelor si institutiilor publice, cu competente si atributii in realizarea privatizarii. De mentionat ca aceasta prevedere a fost introdusa la propunerea Bancii Mondiale. Pentru FPS se va elabora un nou regulament de functionare.
l Cresterea arbitrara a tarifelor la utilitati, permisa de pozitia de monopol in economie a unor companii nationale (telefoane, energie electrica, termica, gospodarie comunala, transport urban). Programul PSAL prevede ca Ministerul Industriei si Comertului si Ministerul Transporturilor sunt institutiile responsabile pentru dezvoltarea cadrului de reglementare in aceste domenii, mergand pana la privatizare. Inflatia generata de cresterea tarifelor contravine masurilor antiinflationiste din politica monetara.
l Intarzierea restructurarii sectorului real, generata de usurinta cu care s-au obtinut credite neperformante de la bancile de stat, a favorizat mentinerea in intreprinderi a unui management excedat de cerintele economiei de piata. In acest sens, prevederile PSAL sunt multiple, incepand cu privatizarea bancilor (BCR, BA, Bancorex), continuand cu noi standarde de audit emise de BNR pentru banci, cu infiintarea AVAB, si pana la cote de reducere a pierderilor: 12% din pierderile intreprinderilor aflate in patrimoniul FPS, 25% din pierderile a sase societati miniere, privatizarea esalonata a marilor intreprinderi cu pierderi.
l Dificultatile intampinate in mediul de afaceri: PSAL prevede relaxarea presiunii asupra intreprinderilor prin angajare de consultanta in restructurare si privatizare, dezvoltarea pietei primare si secundare de capital, alinierea la uzantele internationale a Legii falimentului, a sistemului de audit financiar si a sistemului contabil, crearea de noi institutii cum sunt Camera de Audit, Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, Autoritatea de Supraveghere a modului de garantare.
Parcurgand agenda legislativa din ultimele doua luni, constatam ca diverse reglementari ce privesc in mod direct implementarea Programului de accelerare a restructurarii si privatizarii apar disparate, scoase din contextul obiectivelor si actiunilor PSAL, astfel ca pe buna dreptate trezesc reactii negative sau dezbateri inutile pentru ca nimeni nu stie – inclusiv in talk-show-urile tv – ca, spre exemplu, microcreditele fac parte dintr-un sistem mai complex de protectie sociala sau ca auditul romanesc trebuie aliniat la standarde internationale. Supravegherea bancara dupa normele romanesti s-a dovedit ineficienta.
Cu multa greutate adunand la un loc Legea nr. 99/26 mai 1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, ordonantele de urgenta privind modificarea cadrului de privatizare a bancilor si a comisiilor de privatizare prin introducerea reprezentantilor Agentiei Romane de Dezvoltare, a celei privind auditul etc., se poate reconstitui numai de catre cineva avizat acest puzzle servit intr-o formula ermetica opiniei publice.
Nu este nici un compromis faptul ca programul actual de reforma este elaborat impreuna cu expertii Bancii Mondiale, iar daca dorim ca de aceasta data sa avem succes in implementare, respectiv sa fie respectate termenele de eliberare a transelor de imprumut, ar fi preferabila o publicitate cat mai larga a acestor programe.