Peste 1.000 miliarde de lei vor fi alocate in anul 2002 pentru programul „laptele si cornul”, initiat de Guvernul Nastase. Finantarea acestui program se va face in acest an din Fondul de Rezerva Bugetara, aflat la dispozitia Guvernului, iar incepand cu 2003 de la bugetele locale, carora li se vor repartiza o serie de venituri in acest scop, probabil cote din TVA platita de agentii economici.
Programul pare a fi o adevarata mana cereasca pentru firmele din industria laptelui si din cea de morarit si panificatie. Trebuie privit insa diferentiat. Sectorul procesarii laptelui din Romania, spre exemplu, se afla in prezent in plin proces de consolidare. Exista o multime de firme de marime mica sau medie si cateva firme internationale ce au acaparat mai multe fabrici de prelucrare a laptelui. In cativa ani, probabil ca vom putea vedea pe piata doar patru-cinci firme mari si alte cateva zeci de marime medie sau mica, ce vor trebui sa se orienteze insa doar spre fabricarea unor produse de nisa (spre exemplu, produse traditionale, cum sunt branza de burduf, telemeaua etc.), restul urmand sa fie absorbite de cele mari sau sa dea faliment (pentru ca nu vor putea face fata concurentei celor mari). Acest program („laptele si cornul”), in cazul in care va avea succes si va fi aplicat si in anii urmatori, ar putea sa ajute unele firme sa urce in actuala ierarhie si sa supravietuiasca procesului de fuziuni, achizitii si falimente ce vor avea loc in viitor in aceasta industrie.
Producatorii doresc ca la iarna sa renegocieze preturile
Procedeul este destul de simplu. Livrarea produselor are loc zilnic, in vreme ce banii vor fi platiti catre firmele ce fac distributia la cateva zile sau chiar saptamani de la livrare. In cazul in care plata va intarzia o perioada mai lunga, compania distibuitoare a laptelui si cornului va intra in blocaj financiar si poate chiar in faliment, pentru ca va fi in situatia de a-si pierde si clientii traditionali, prin imposibilitatea de a le livra marfa. „Noi platim materia prima (laptele) fie in avans, fie in maximum 10-15 zile de la livrare. Speram ca plata produselor ce vor fi distribuite sa se faca fara sincope, in asa fel incat sa nu fim nevoiti sa blocam sume mari pe perioade lungi. Pana acum, nu au fost probleme, dar daca acestea vor aparea, ne vor produce greutati in aprovizionare si in servirea clientilor nostri traditionali”, declara doamna Mariana Eftimie, director general la Prodlacta Brasov, companie ce a castigat licitatiile pentru judetul Brasov si pentru doua sectoare din Bucuresti. Un alt aspect ce ne duce cu gandul la favorizarea unor apropiati ai puterii este si faptul ca prin caietele de sarcini nu s-a pus un foarte mare accent pe calitatea produselor. Un director al unei firme importante din industria laptelui spunea ca „ar fi fost normal sa fie stabilite norme foarte riguroase de calitate a laptelui, fiind vorba de securitatea alimentara a copiilor, si abia apoi, dupa ce ar fi fost selectati ofertantii in functie de indeplinirea acestor criterii de calitate, sa se faca o selectie in functie de pret”. La ora actuala, Romania nu este aliniata la normele europene privind igiena si calitatea laptelui, numarul de germeni purtatori ai diverselor boli si numarul de celule somatice prezente in lapte (indicator ce arata faptul ca vaca este bolnava, boala pe care o are putandu-se transmite la om) acceptate de catre legislatia romana fiind cu mult peste pragurile stabilite in UE. Exista firme care proceseaza lapte in Romania, ce respecta normele europene de calitate a laptelui, pretul produsului finit fiind insa mai ridicat decat in cazul celor care nu respecta respectivele norme. In China, tara unde acest program a foat introdus treptat in urma cu trei ani, au fost acceptate doar produsele de tip UHT, iar materia prima nu putea fi furnizata decat de catre fermieri ce aplicau mulgerea mecanica, mai sigura din punctul de vedere al igienei (desi mult mai ieftina ar fi fost mulgerea manuala, forta de munca existand din belsug). In acest fel, era stimulata modernizarea zootehniei si dezvoltarea industriei de prelucrare a laptelui si a celei a ambalajelor, iar siguranta laptelui, din punctul de vedere al igienei, era maxima. In Romania, aspectele privind igiena nu par sa fi fost atat de importante, dovada ca o serie de alte masuri pregatitoare (construirea unor laboratoare care sa certifice calitatea laptelui, sprijinirea crescatorilor de animale ca sa recurga la tehnologii moderne de obtinere a laptelui etc.) nici nu au fost „bagate in seama” de actuala guvernare. In plus, copiii vor bea in cel mai bun caz lapte degresat, cu doar 1,8% grasime. „Laptele degresat e foarte bun pentru batrani”, declara domnul profesor universitar doctor Sebastian Dumitrache, specialist nutritionist la Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, in cadrul simpozionului organizat de Alianta pentru Promovarea Educationala a Laptelui, Simpolact 2002 Sibiu. „Copiilor e bine sa li se dea lapte integral” (natural sau procesat in asa fel incat sa nu-si piarda calitatile naturale, n.r.), pentru ca acesta este cel care ajuta la dezvoltarea normala a unui copil. Cei din mediul rural in loc de lapte au sanse mari sa consume branza topita. „Eu nu sunt de acord ca acolo unde nu se poate da lapte sa fie inlocuit cu unt sau branza topita”, a continuat Sebastian Dumitrache, acestea neavand aceleasi calitati nutritionale cu cele ale laptelui. Iar opiniei domniei sale i s-au raliat si multi dintre directorii unor fabrici de procesare a laptelui.
Ca autoritatile s-au gandit mai mult la o campanie de imagine decat la pregatirea serioasa a unui program extrem de util si benefic pentru scolari o dovedeste si faptul ca, in graba lansarii acestuia, au fost uitate o serie de aspecte esentiale, cum ar fi modalitatea stocarii laptelui si cornurilor in conditii de igiena (dotarea cu frigidere a scolilor etc.).
Alt aspect legat de actiunea „laptele si cornul” este acela al modului in care industria laptelui va putea satisface atat scolile, cat si clientii traditionali, in perioda iernii, cand productia de lapte a fermelor este mai mica. Interesant va fi si faptul daca in februarie va exista o renegociere de pret, deoarece, in conditiile economiei inflationiste a Romaniei, fabricile de lapte si panificatie ar putea sa produca in pierdere. Un director al unei fabrici de lapte nu se indoia de faptul ca aceasta renegociere va avea loc, tinand cont ca au reusit sa castige licitatiile o multime de firme apropiate puterii.
Bile albe pentru programul „Laptele si cornul”
· Stimularea dezvoltarii si modernizarii industriei de morarit si panificatie si de prelucrare a laptelui.
In Thailanda, la fiecare 100.000 de participanti la programul „Laptele scolar”, doar in industria laptelui au fost create 230 noi locuri de munca. Cum in Romania, sunt angrenati 1,2 milioane elevi, programul va crea circa 2.000-3.000 noi locuri de munca, doar in sectorul procesarii laptelui.
· Stimularea dezvoltarii si modernizarii unor activitati conexe: zootehnia, industria ambalajelor, a fabricarii de instalatii frigorifice, a sectorului distributiei etc.
· Imbunatatirea alimentatiei scolarilor. Revenind la exemplul Thailandei, programul „Laptele scolar” a scazut rata malnutritiei de la 20%, la 9% in cinci ani si a acelerat ritmul de crestere a copiilor de la doi cm/an la cinci cm/an.
Bile negre pentru programul „Laptele si cornul”
· Compromiterea unei idei foarte bune, prin transformarea ei in campanie de imagine pentru PSD. Pregatirea acestei actiuni a fost deficitara, iar inexistenta unor probleme mari in derularea programului, poate fi pusa doar in seama companiilor din industria laptelui, de morarit si panificatie si a celor de distributie.
· Distorsionarea concurentei in industriile implicate, prin favorizarea apropiatilor actualei puteri.
· Incercarea de a inlocui laptele cu alte produse, mai putin valoroase din punct de vedere nutritiv r
(unt, branza topita).
