Proiectul de lege care prevede acordarea de facilităţi pentru afacerile lansate de antreprenorii sub 35 de ani sună bine în teorie, dar înainte de toate ar trebui asigurat accesul la credite avantajoase, apreciază reprezentanţii mediului de afaceri.
«Proiectul legii a fost discutat recent în cadrul Consiliului Consultativ şi s-au făcut noi propuneri pe marginea acestui document. Semnalul este că toţi cei 37 de membri ai Consiliului, care sunt reprezentanţii celor mai importante ministere, confederaţii patronale şi sindicale, au decis să susţină proiectul», a declarat, pentru Capital, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNÎPMMR).
Conform documentului, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Economiei, tinerii care înfiinţează prima lor microîntreprindere urmează să fie scutiţi, timp de trei ani, de plata impozitelor pe profit şi pe salarii. Firmele astfel constituite vor putea avea acces la credite cu perioadă de graţie sau la alte forme de finanţare, în baza garanţiilor acordate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, până la cel mult 90% din valoarea împrumutului solicitat, destinat exclusiv investiţiilor proprii. Sunt excluse firmele care au ca obiect de activitate jocurile de noroc, tranzacţiile imobiliare, servicii financiare, consultanţă, producţie şi/sau comercializare de armament etc.
Doar 24 de IMM-uri la mia de români
„Legea este foarte bună. Fiindcă anul trecut în România au murit foarte multe firme, se încearcă astfel stimularea tinerilor pentru a demara propria afacere. Trebuie dat cât mai repede drumul acestei legi. Dacă nu stimulăm investiţiile şi ne ocupăm doar de bugetari şi pensionari, ţara asta o să dea faliment“, spune Nicolescu. Acesta dă exemplu mediei europene, de 62 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, în timp ce în România de la 26, cât era media pe ţară acum câţiva ani, s-a ajuns la 24 de IMM-uri la 1.000 de locuitori.
Mare atenţie la trierea cererilor
În schimb, Ştefania Popp, CEO, Junior Achievement Romania, crede că „poate fi benefic să existe facilităţi şi scutiri de taxe şi impozite, dar trebuie să se facă delimitarea între cine se încadrează în aceste prevederi şi cine nu. De facilităţi trebuie să beneficieze doar tinerii, şi nu adulţii care vor deschide numeroase firme pe numele tinerilor membri de familie, doar pentru a beneficia de scutire de impozite“. Junior Achievement implementează deja programul educaţional „Start Business“ pentru elevi şi studenţi. „Ne‑am lovit de probleme operaţionale, de la procedurile de înregistrare la derularea financiară. Acest program este implementat cu succes, de peste zece ani, de către colegii din Marea Britanie, Olanda, Belgia, Finlanda, Norvegia şi Suedia. În aceste ţări există facilităţi pentru tineri, în special la nivel de educaţie pentru antreprenoriat şi acces la resurse de creditare“. În opinia sa, noua lege ar trebui să faciliteze procedura de înmatriculare a firmei şi sistemul de raportare, astfel încât acestea să se realizeze online. De asemenea, legea ar trebui să uşureze accesul la serviciile bancare, dar mai ales la produsele de creditare.
Popp explică faptul că în statele din vestul continentului există puţine facilităţi fiscale speciale pentru grupe de vârstă, dar există multe stimulente pentru toate firmele aflate la început de drum şi care au un rulaj mic.
Scapă cine poate
Ada Lungu, proiect manager, If Magic, organizatoarea evenimentului „Săptămâna globală a antreprenorului din România“ consideră că orice scutire de taxe şi impozite este o uşurare pentru întreprinzători şi, totodată, permite ieşirea din zona muncii la negru, fiind încurajate angajările cu carte de muncă. „Nu cred că scutirea de impozit pe profit va stimula prea mult tinerii antreprenori fiindcă, de regulă, un start-up nu înregistrează profit în primul an de activitate. Util cred că ar fi accesul la credite avantajoase pentru finanţarea afacerii“, spune Lungu. Anterior acestui proiect legislativ a mai existat un program destinat încurajării tinerilor cu spirit antreprenorial să-şi deschidă propria afacere. „Programul a avut vreo sută-două sute de participanţi, dar este pentru prima dată când se discută de stimularea tinerilor printr-un proiect de lege“, susţine Ovidiu Nicolescu. Acesta consideră că iniţiativa va avea un impact important fiindcă mediul de afaceri aşteaptă semnalul relansării economice. Iniţiatorii legii estimează că în urma aplicării prevederilor actului normativ numărul firmelor viabile înfiinţate de tineri va creşte de la 200, în acest an, la 3.000, la orizontul anului 2014.
Potrivit celei mai recente ediţii a raportului „Doing Business“ al Băncii Mondiale, România va ajunge, în 2010, de pe locul 45, în 2009, pe poziţia 55 din 183 în clasamentul statelor care oferă cele mai bune condiţii de dezvoltare a afacerilor, ceea ce înseamnă o scădere cu zece poziţii. România ajunge astfel în urma unor ţări precum Bulgaria, Azerbaidjan, Botswana sau statele baltice. Cel mai slab cotat capitol, în raportul prezent, este cel al plăţii taxelor şi impozitelor .
3.000 de firme de tip starter ar putea exista, la orizontul anului 2014, ca efect al aplicării legii privind susţinerea tinerilor antreprenori, estimează iniţiatorii actului normativ
Facilităţi pentru startere, în proiectul aflat în dezbatere
– înregistrarea online a firmei;
– accesul prioritar la închirierea spaţiilor în incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice şi de software;
– scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata în care societatea are calitatea de firmă starter;
– scutirea de la plata impozitului pe profit în primii trei ani de activitate. Scutirea mai poate fi acordată, în mod excepţional, pentru o perioadă de încă doi ani calendaristici, după expirarea perioadei iniţiale, în unele situaţii;
– scutirea de la plata impozitului pe salariu pentru cinci salariaţi, angajaţi pe durată nedeterminată, pentru un venit impozabil nominal echivalent cu 500 de euro;
– scutirea angajatorului de la plata CAS pentru veniturile aferente timpului lucrat de cinci salariaţi, angajaţi pe durată nedeterminată;
– scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile la Registrul Comerţului;
– obţinerea de credite cu perioadă de graţie sau alte forme de finanţare, pe baza accesului la garanţii acordate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. – IFN, până la cel mult 90% din valoarea creditului solicitat, pentru împrumuturi destinate exclusiv realizării de investiţii proprii.
Calitatea de firmă starter se pierde:
– la împlinirea a 45 de zile lucrătoare de la data scadenţei unei obligaţii de plată sau de raportare ori declarare către organele statului, neîndeplinită;
– la data de 1 a lunii următoare aceleia în care cifra de afaceri a firmei starter pe anul în curs a atins suma de 200.000 euro.
Obligaţie pentru antreprenor:
– să reinvestească integral profitul realizat în anul fiscal precedent şi, totodată, să capitalizeze profitul astfel încât, la data de 31 decembrie a anului în care se împlinesc trei ani de la data înregistrării, capitalul social al societăţii să fie de cel puţin 5.000 euro, echivalent în lei.
