In primul an de implementare a programului Sapard se vor aloca aproape 200 milioane euro, bani pentru imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole, dezvoltarea infrastructurii rurale si asistenta tehnica. Abia anul ulterior implementarii vor fi finantate investitiile in exploatatiile agricole (culturi, ferme de animale).
Este ca si cum am pune carul inaintea boilor. Surse din Ministerul Agriculturii (MAA) sustin ca logic era sa se porneasca cu dezvoltarea bazei de materii prime, care este mult mai slab dezvoltata decat industria de prelucrare. Dar decizia a fost luata de Ministerul Integrarii Europene, fara consultarea MAA, afirma aceleasi surse. „Aceasta hotarare era impusa de necesitatea atingerii standardelor internationale de calitate a produselor agricole prelucrate in Romania”, spune Stefan Mitrache, seful Agentiei Sapard. Specialistii cred insa ca a fost si o problema de protectie sociala. In Romania fermele de animale sunt, de regula, de capacitate mica, iar agricultorii individuali nu detin mai mult de 2 ha teren agricol. Milioane de oameni traiesc de pe urma acestor mici productii, spre deosebire de sectorul procesarii, in care producatori sunt doar cativa. Alocarea fondurilor Sapard pentru exploatatiile agricole ar putea sa atraga mari investitori romani sau straini cu o forta financiara care sa permita extinderea capacitatilor existente sau infiintarea de exploatatii noi, la dimensiuni optime, care sa permita realizarea de produse cu costuri minime. Micii producatori ar fi astfel sufocati. Preturile mari ale produselor lor i-ar scoate din piata, iar alternativa pentru castigarea altor venituri nu exista acum. Pot avea ei sansa sa obtina fonduri Sapard?
Da, dar numai daca au ceva bani economisiti, ceva studii de specialitate, norocul de a gasi un partener cu bani, dispus la asociere, o relatie pe la Guvern, o usa deschisa pe la ministere.
Trei agricultori in trei ipostaze
Mirel Tudor, din Galati, a terminat Facultatea de Industrie Alimentara acum cinci ani. De atunci si pana acum a lucrat ca specialist in domeniu. Nu a reusit sa stranga destui bani pentru a-si putea realiza visul de a avea propria lui afacere. Acum insa, Programul Sapard este o oportunitate pentru el. O data ce Agentia Sapard va fi acreditata de Comisia Europeana, Uniunea Europeana va da drumul la finantare. Printre primele domenii vizate sa se dezvolte prin Sapard (pentru care UE aloca peste 468 milioane euro in sapte ani) sunt procesarea si marketingul produselor agricole (carne, lapte si produse lactate, cereale, oleaginoase, vinificatie, fructe, legume si cartofi, peste, zahar). Pentru lapte, produse lactate si carne, acorda cele mai mari finantari: 25%, respectiv 23% din total. In cadrul acestui domeniu vor putea fi finantate 1.900 de proiecte, cu valori cuprinse intre 30.000 euro si 2 milioane euro/proiect. Tudor tinteste catre unul dintre aceste proiecte. Trebuie sa vina cu 50% din valoarea proiectului. Insa nu are bani suficienti. Dar are un atu: are o experienta de cinci ani in domeniul procesarii laptelui. Aceasta este o piesa importanta in dosarul ce trebuie depus la Agentia Sapard pentru eliberarea banilor. Totusi, ca sa beneficieze de fonduri nerambursabile, Tudor trebuie sa-si gaseasca un partener, care sa aloce diferenta de bani de pana 50% din valoarea proiectului. Afacerea lui Tudor va fi noua. Trebuie sa fie amplasata in mediul rural, pentru ca documentatia sa ii fie aprobata de agentie. Este necesar un studiu de fezabilitate bine intocmit. Experienta lui va trebui sa isi spuna cuvantul, pentru ca apelarea la o firma de consultanta il costa suplimentar.
O alta persoana interesata de aceste fonduri, dar aflata intr-o situatie mai favorabila decat Tudor, este Vasile Popa, din judetul Arges. El are o mica ferma de porci. Vrea o finantare Sapard ca sa-si extinda afacerea. Afla ca pentru dezvoltarea fermei lui nu poate lua nici un ban in primul an de implementare a Sapard, pentru ca domeniul in care se incadreaza afacerea lui va intra pe lista finantarilor abia in al doilea an de derulare a programului. Dar exista o varianta ca el sa aiba mai devreme acces la banii Sapard. „Prin planul Sapard, fermierii se pot asocia cu procesatorii de carne sau lapte, acestia din urma fiind foarte interesati la ora actuala sa-si dezvolte baza de materii prime. Astfel, crescatorii de animale pot deveni coproprietari la fabricile de procesare”, explica Mihai Lungu, procesator de carne si secretar de stat la Ministerul Agriculturii. Daca Vasile Popa va opta pentru aceasta varianta, ulterior, impreuna cu asociatul lui (proprietarul unui abator) poate sa prezinte documentatia pentru un proiect care sa vizeze dezvoltarea fermei de animale.
Cel mai fericit este Marin Astefanoaie, din Bacau. Este proprietarul unui abator de marime mijlocie (50-100 capete bovine) si vrea sa-l modernizeze. Desi capacitatea sa de productie este amplasata in mediul urban, fiind vorba despre o investiti deja existenta, Astefanoaie are posibilitatea sa obtina finantare din partea UE.
4.000 de dolari pentru un plan de afaceri
Solicitantul unei finantari nerambursabile va trebui sa prezinte o documentatie care va cuprinde: studiul de fezabilitate, in care sa prezinte oportunitatea afacerii pe care a gandit-o. Daca detine teren, trebuie sa prezinte copia de pe titlul de proprietate sau contractul de arendare sau concesiune, certificatul de urbanism. Daca afacerea este noua, atunci trebuie infiintata o firma. In dosarul de finantare va fi inclus certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului. Daca firma deja exista, atunci se vor anexa ultimul bilant anual si ultimul bilant trimestrial, precum si balanta la nivelul lunii anterioare. Pentru o societate care nu a inregistrat nici o activitate, se va depune un act doveditor extras de la administratia financiara. Nu vor beneficia de aceste finantari persoanele care au datorii la stat. In cazul in care suma solicitata este mai mare de 50.000 de euro, este necesar si un plan de afaceri. El va detalia afacerea pe care vrea sa o initieze sau sa o dezvolte. Va cuprinde programul de investitii, un studiu de piata care sa arate oportunitatea afacerii, date despre concurenta, date despre produs, comparative cu marfuri similare pe piata, informatii despre organizarea societatii, despre management, strategia de marketing. O componenta a programului Sapard este asistenta tehnica. Un specialist al Comisiei de avizare va analiza dosarul prezentat de solicitant.
Pentru a da o greutate mai mare dosarului de finantare, solicitantul va trebui sa se incadreze in anumiti indicatori: gradul de utilizare a capacitatii liniilor de prelucrare sa fie de cel putin 80%; pentru capacitatile existente costurile de prelucrare trebuie reduse cu cel putin 20%, pe seama investitiilor realizate din finantarile Sapard; vanzarile sa fie mai mari cu cel putin 20%. 20% din valoarea investitiilor beneficiare trebuie sa se duca in echipamente pentru protectia mediului.
Un plan de afaceri intocmit de un specialist in domeniu are sanse mai mari de a trece de Comisia de avizare. Realizarea unui plan de afaceri costa intre 3.000 si 4.000 de dolari. O firma de consultanta va solicita cu mult mai mult si numai pentru a retusa un plan deja realizat.    

Ce finanteaza SAPARD

De aproape o luna, Agentia Sapard a inceput sa functioneze. Peste un miliard de euro vor fi eliberati, in sapte ani, de catre Uniunea Europeana, in special pentru dezvoltarea agriculturii romanesti. Contributiei UE i se vor alatura bani publici (350 milioane euro) si bani privati (699 milioane euro). UE va aloca anual 153,2 milioane euro.
Programul Sapard contine 11 masuri care urmeaza sa fie finantate:
· imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole;
· dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;
· investitii in exploatatii agricole
• dezvoltarea unor activitati economice generatoare de venituri alternative (servicii agricole, agroturism, mestesuguri etc.);r
• silvicultura;r
• imbunatatirea pregatirii profesionaler
• asistenta tehnica;r
• imbunatatirea controlului de calitate, veterinar si fitosanitar;r
• managementul resurselor de apa;r
• constituirea grupurilor de producatori;r
• protejarea mediului.r
Pana la eliberarea banilor catre beneficiari mai trebuie parcusrse cateva etape: acreditarea Agentiei Sapard de catre Comisia Europeana, programata sa se realizeze in ultimul trimestru din acest an, si avizarea de catre Uniunea Europeana a documentatiei elaborate de agentie privind modul de derulare a programului. O data parcurse aceste etape, va incepe colectarea proiectelor de la solicitanti.r
r
Proiect de 100 de puncter
• investitie care contribuie la imbunatatirea protectiei mediului – 15 puncte;r
• relatii contractuale cu un producator pentru cel putin un an dupa finalizarea proiectului – 15 puncte;r
• imbunatatirea controlului calitatii produselor (laboratoare proprii, obiective noi sau modernizate) – 20 puncte;r
• valorificarea superioara a subproduselor – 10 puncte;r
• realizarea de produse traditionale – 10 puncte;r
• amplasarea in zone cu potential productiv: in mediul rural – 15 puncte (pentru mediul urban, doar 5 puncte); Punctajul maxim se acorda pentru amplasarea capacitatilor in zonele propuse in programul Sapard; r
• Obiectivul proiectului: modernizari de capacitate – 15 puncte (pentru investitii noi, doar 10 puncte).r
r
30% din capacitatile de procesare se vor moderniza cu banii SAPARDr
116 milioane de euro vor fi alocati, in sapte ani, pentru dezvoltarea sectorului lapte si produse lactate. Din aceasta suma, jumatate va reprezenta contributia beneficiarilor de fonduri Sapard. Numarul total de proiecte estimate in acest sector este de 480, din care 300 pentru procesare si 180 pentru depozitare. r
Programul Sapard a fost elaborat pornind de la datele statistice pe anul 1998: o productie totala de lapte de 54 milioane hectolitri (52 milioane de hectolitri au fost obtinute in sectorul privat). Aceasta cifra cuprinde si productia destinata autoconsumului gospodariilor individuale, inclusiv consumul viteilor. r
In anul de referinta, 1998, numai 9 milioane de hectolitri de lapte au intrat in procesul de prelucrare, desi capacitatea de procesare existenta la acea data era de 22 milioane hectolitri de lapte. Programele de restructurare a sectorului, convenite cu Banca Mondiala, prevedeau inchiderea a 20 – 25% din capacitatile existente. La sfarsitul anului 2000, productia de lapte scazuse la 51 milioane de hectolitri. Pe piata de desfacere in retele comerciale, cantitatea de lapte de vaca livrat a scazut de la 3,8 milioane de hectolitri in 1994, la 1,7 milioane hectolitri.r
Banii alocati de UE, in coparticipare cu statul roman, si contributia privata a beneficiarilor de proiecte Sapard vizeaza modernizarea a 30% din capacitatile de procesare existente (6.600 hectolitri) si infiintarea de noi linii de prelucrare – 4.400 hectolitri. r
Zonele propuse, prin program, pentru realizarea de noi investitii sau modernizarea capacitatilor existente sunt: Alba, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasaud, Botosani, Brasov, Dambovita, Dolj, Giugiu, Gorj, Hunedoara, Iasi, Maramures, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Satu-Mare, Salaj, Suceava, Teleorman, Timis, Cluj-Napoca, Harghita, Covasna.r
r
490 de proiecte se vor derula pentru infiintarea si modernizarea abatoarelorr
110 milioane de euro vor fi alocati, in cadrul programului Sapard, pentru dezvoltarea sectorului carne si produse din carne. Perioada de derulare a programului este cuprinsa intre anii 2001 si 2007 si se estimeaza ca se vor derula 490 de proiecte: 300 pentru procesare si 190 pentru depozitare. Potrivit datelor care au stat la baza elaborarii programului Sapard, in Romania figurau:r
• 2.634 abatoare (15% erau propuse pentru lichidare); r
• 274 depozite frig (10% erau propuse pentru lichidare);r
• 675 linii de fabricatie a preparatelor de carne (10% erau propuse pentru lichidare). r
Din numarul de abatoare existente in anul 1999, aproape 400 indeplineau standardele conforme normelor Uniunii Europene. r
Un studiu realizat pe perioada ultimilor patru ani arata ca productia de carne a Romaniei a scazut in mod constant:r
• de la 427 mii tone carne de bovina in 1996, la 350 mii tone in 2000;r
• de la 911 mii tone carne de porcine in 1996, la 650 mii tone, in 2000;r
• de la 149 mii tone carne de ovine si caprine in 1996, la 130 mii tone, in 2000;r
• de la 373 mii tone carne de pasare in 1996, la 300 mii tone, in 2000.r
Aceasta diminuare a fost rezultatul mai multor factori: pe de o parte, ca efect al cresterii preturilor, de peste 8 ori in perioada analizata, pe de alta parte, ca efect al reducerii efectivelor de animale si a scaderii competitivitatii la export. r
Zonele prioritare pentru amplasarea, modernizarea capacitatilor de prelucrare a carnii sau comercializarea acestora sunt:r
• pentru bovine: Alba, Arges, Bacau, Bihor, Botosani, Buzau, Cluj, Dambovita, Dolj, Harghita, Hunedoara, Iasi, Maramures, Mures, Neamt, Satu-Mare, Suceava, Teleorman, Valcea, Vaslui;r
• pentru porcine: Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Braila, Calarasi, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Giurgiu, Ialomita, Iasi, Maramures, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timis, Valcea;r
• pentru ovine: Alba, Arad, Arges, Bacau, Bistrita, Brasov, Constanta, Cluj, Caras-Severin, Galati, Ialomita, Iasi, Mehedinti, Mures, Olt, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, Vaslui.r