Finlanda și Suedia au semnalat marți progrese în cadrul negocierilor cu Turcia privind aderarea la NATO. De asemenea, este de așteptat ca întâlnirea dintre președintele SUA și cel al Turciei, de la summitul NATO de la Madrid, să scoată situația din impas.
Președintele finlandez Sauli Niinisto și ministrul suedez de externe Ann Linde au declarat marți că s-au înregistrat unele progrese în negocierile care vizează depășirea obiecției Turciei față de oferta țărilor nordice de a adera la NATO, scrie Reuters.
Progres în cadrul discuțiilor cu Turcia
Turcia a blocat solicitările Suediei și Finlandei de a adera la alianța militară occidentală, acuzându-le că susțin grupuri pe care Ankara le consideră teroriste. Se așteaptă ca liderii NATO să îl îndemne pe președintele turc Tayyip Erdogan să ridice veto-ul asupra candidaturilor lor atunci când se vor întâlni la Madrid pentru un summit de trei zile.
„Suntem pregătiți pentru eventualitatea în care ceva pozitiv s-ar putea întâmpla astăzi, dar ar putea dura mai mult”, a declarat Linde pentru cotidianul Svenska Dagbladet (SvD).
Finlandezul Niinisto a fost ceva mai precaut, spunând că a existat mai multă înțelegere în cadrul discuțiilor, dar că nu este nici optimist, nici pesimist în ceea ce privește rezultatul, înainte de întâlnirea sa cu Erdogan, liderul NATO Jens Stoltenberg și premierul suedez Magdalena Andersson, care va avea loc la Madrid.
„Opinia generală este că discuțiile au decurs ceva mai bine, ceea ce ar trebui să însemne că înțelegerea a crescut oarecum de ambele părți”, a declarat Niinisto reporterilor, referindu-se la discuțiile precedente dintre diplomați.
Înainte de a pleca la summitul NATO de la Madrid, Erdogan a declarat că statele nordice trebuie să ia în considerare preocupările Turciei și să ofere nu doar vorbe, ci și rezultate, dacă vor să fie membre NATO.
Biden se va întâlni cu Erdogan
De asemenea, Casa Albă a confirmat că Biden se va întâlni cu președintele turc Tayyip Erdogan în timpul summitului care începe în cursul zilei de marți și durează până joi, iar doi diplomați NATO au declarat că se așteaptă ca Washingtonul să încerce să scoată situația din impas.
Principalele solicitări ale Ankarei sunt ca țările nordice să înceteze să mai susțină grupările militante kurde prezente pe teritoriul lor și să ridice interdicțiile privind anumite vânzări de arme către Turcia. Aceste condiții fac acum obiectul unui efort diplomatic intens, aliații NATO încercând să pecetluiască aderarea într-un timp record, ca o modalitate de a-și consolida răspunsul la Rusia, în special în Marea Baltică, unde aderarea Finlandei și a Suediei ar conferi alianței superioritate militară.
În regiunea nordică mai largă, Norvegia, Danemarca și cele trei state baltice sunt deja membre NATO. Invazia Rusiei din 24 februarie în Ucraina, despre care Moscova spune că este o „operațiune specială”, a ajutat la răsturnarea a zeci de ani de opoziție față de aderarea la NATO în Suedia.