Un nou proiect de lege care se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiției ridică mari semne de întrebare în forma actuală. În acest contex, Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a analizat actualul text al legii și a descoperit mai multe greșeli la care a venit și cu rezolvări.
Noua lege care se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Jusției face referire la avertizorii de integritate. Această lege transpune Directiva europeană 2019/1937 și ar urma să înlocuiască Legea 571/2004, lege care este acum în vigoare.
Amintim că prima lege în acest sens nu a putut să ofere avertizorilor de integritate destulă protecție pentru ca și alții să se alăture acestui domeniu. În urma experiențelor din anii anteriori, a fost scos la iveală faptul că avertizorii de integritate plătesc cu locul de muncă dacă au curajul să raporteze o ilegalitate. Din acest considerent s-a ajuns la propunerea unei noi legi care ar putea îndrepta lucrurile în ceea ce privește protecția avertizorilor de integritate.
Așadar, după ce proiectul a fost publicat pe site-ul Ministerului Justiției, APADOR-CH l-a analizat cu atenție și a descoperit mai multe probleme.
Apărarea și securitatea nu au fost menționate
În urma analizei efectuate de către APADOR-CH s-a descoperit că noua lege nu prevede, în categoria avertizărilor de integritate, divulgarea unor încălcări din domeniul apărării sau al securițătii naționale. Asociația precizează că, în cazul în care proiectul intră în vigoare în forma actuală, cei care vor divulga ilegalități din aceste două domenii vor fi pedepsiți potrivit Codului Penal, articolele 303 și 407.
În acest context, APADOR-CH a cerut Ministerului Justiției să modifice textul legii pentru ca acesta să fie mai clar.
Un alt alineat redactat abiguu este cel care face referire la divulgarea informațiilor clasificate. Asociația cere ca art. 5 lit. a să fie modificat în așa fel încât să se înțeleagă că nu există nicio interdicție absolută de divulgare a informațiilor clasificate și că pot fi divulgate acele informații care au fost clasificate cu încălcarea legii.
Libertatea de a alege
APADOR-CH mai precizează că noua lege prevede, la art. 18, reglementarea privind divulgarea publică a unei informații privind încălcarea legii, ca formă distinctă de avertizare în interes public. Amintim că, deși există încă două forme de avertizare: cea internă și externă, sesizarea presei este cea mai eficientă.
Potrivit legii în vigoare, informarea presei pote fi făcută direct fără ca avertizorul să sesizeze înainte autoritățile sau superiorii. Așadar, avertizorul are libertatea de a alege.
În ceea ce privește viitoarea lege, aceasta prevede ca avertizorul să sesizeze autoritățile competente și apoi presa. Este prevăzută și o excepție care spune că avertizorul poate sesiza presa doar dacă are motive întemeiate să creadă că încălcarea dezvăluită poate constitui un pericol iminent sau evidente pentru interesul public sau că există un risc de represalii sau o probabilitate redusă ca încălcarea să fie remediată în mod eficace.
Așadar, APADOR-CH solicită Ministeruli Justiției să păstreze libertatea avertizorului de a alege pe cine informează inițial.
Avertizorii protejați de lege
APADOR-CH informează că noua lege prevede condițiile în care un avertizor poate beneficia de protecția legală. Pentru ca avertizorii să aibă parte de protecție legală ei trebuie să respecte anumite condiții care sunt prevăzute cumulativ. Asta înseamnă că nerespectarea unei condiții va duce la pierderea protecției. APADOR-CH spune că ” referirea din art. 19 al. 1 lit. a și b nu ar trebui făcută doar la cei care raportează (intern şi extern) încălcări ale legii, ci şi la cei care divulgă public (în presă de exemplu) astfel de încălcări, întrucât și ei fac tot acte de avertizare.”
În ceea ce privește metoda prin care avertizorul poate face rost de dovezi, aceasta este o mare problemă. Pe de o parte, dacă acesta nu vine cu dovezi pentru dezvăluirile sale va fi discreditat pe motiv că face afirmații fără acoperire. Pe de altă parte, dacă intră în posesia acestor dovezi, avertizorul riscă să comită una sau mai multe infracțiuni pentru că dovezile cerute reprezintă documente care nu-i aparțin, date informatice la care nu are acces, înregistrări audio-video, etc.
Așadar, APADOR-CH solicită ”completarea art. 20 al. 2 din proiect astfel încât avertizorul să nu fie acuzat de furt, așa cum s-a întâmplat în cazul Bucur vs. România.”
Acuzații și sancționare
Ultimele două nereguli găsite de către APADOR-CH în proiectul publicat pe site-ul Ministerului Justiției se referă la acuzarea și sancționarea avertizorului.
APADOR-CH este de părere că articolul 20 ”ar trebui completat și cu o prevedere din Directiva europeană, care se referă la soluţii rezonabile pentru situaţii sensibile, fără de care s-ar putea ca avertizorii să ezite la dezvăluirea încălcărilor de lege.”.
În ceea ce privește sancționarea avertizorului, APADOR-CH prevede ca ”în articolul 22 din proiect ar trebui introdus testul de proporționalitate a sancțiunilor aplicate avertizorului. Legea în vigoare prevede că aceste sancțiuni disciplinare trebuie să fie proporționale cu cele pentru fapte similare aplicate altor persoane. Această prevedere lipsește din proiectul de lege și lipsa ei ar putea duce la represalii la adresa avertizorului, lăsat neapărat la mâna șefilor.”.
Sursă foto: Dreamstime