Autorităţile încearcă să stimuleze comasarea terenurilor agricole situate în extravilan introducând o schemă de ajutor de stat.
Într-un proiect de lege publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii se precizează că schema de ajutor de stat constă în aplicarea a trei măsuri: acordarea unei prime pentru cedarea exploataţiei; susţinerea cheltuielilor aferente serviciilor notariale şi serviciilor de cadastru şi publicitate imobiliară şi garantarea creditelor contractate pentru cumpărarea terenurilor.
De aceste măsuri vor beneficia cedenţii care îndeplinesc cumulativ mai multe condiţii de eligibilitate: au vârsta de cel puţin 55 de ani şi sunt cu cel mult 10 ani mai tineri decât vârsta normală de pensionare la data cedării; încetează definitiv orice activitate agricolă cu character comercial pe exploataţia cedată; în cazul agricultorilor, au practicat agricultura timp de 10 ani anteriori cedării; cedează exploataţiile pe care le deţin situate în extravilan, pe care le arendează sau le înstrăinează prin acte între vii, total sau parţial; sunt încadraţi în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, la data cedării şi la momentul cedării, terenurile nu fac parte din exploataţii comasate prin contracte de arendă sau alte contracte legale.
Cuantumul primei pentru cedare care se acordă cedenţilor este, în cazul cedării exploataţiei prin arendare, 30 euro/ha/an pentru perioada de arendare de 5 ani, 50 euro/ha/an pentru perioada de arendare de 10 ani, respectiv 100 euro/ha/an pentru perioada de arendare de minim15 ani, iar în cazul cedării exploataţiei prin înstrăinare, 200 euro/ha.
Proiectul mai prevede că cei care arendează sau înstrăinează terenuri agricole, beneficiază după caz, de servicii notariale şi de cadastru subvenţionate prin Programul naţional de înregistrare a proprietăţilor imobiliare, care se realizează pe baza planului multianual propus de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi aprobat de Guvern.
Forţa de muncă din agricultură, tot mai îmbătrânită
Iniţiatorii propun acest act normative pentru că în România se înregistrează un dezechilibru structural prin existenţa unui număr foarte mare de ferme mici în paralel cu fermele foarte mari. Totodată, dinamica ponderii populaţiei ocupate în agricultură din totalul populaţiei active arată o tendinţă de scădere treptată a acesteia. La sfârşitul anului 2008, dintr-un total al populaţiei civile ocupate de 8,75 milioane persoane, în agricultură, vânătoare silvicultură activau 2,42 milioane persoane
Pe grupe de vârstă, se constată o îmbătrânire a forţei de muncă din această ramură. Astfel, peste jumătate din aceasta aparţine grupelor de vârstă de peste 45 de ani iar ponderea populației ocupată în agricultură cu vârsta peste 55 de ani este în creștere.
Circa 60% din fermierii eligibili pentru plata pe suprafaţă au peste 60 de ani. Fermierii cu vârsta de peste 60 ani deţin circa 25% din suprafaţa eligibilă
Conform Anuarului statistic al României 2009, 3913 mii exploataţii agricole individuale, respectiv 17,7 mii exploataţii cu personalitate juridică, utilizează 65,2%, respectiv 34,8 % din suprafaţa agricolă.
“Aceste dezechilibre influenţează negativ agricultura din ţara noastră şi competitivitatea acesteia. Din prelucrarea datelor referitoare la plăţile unice pe suprafaţă acordate pentru anul 2010, fermele cu suprafeţe între 1-10 ha au reprezentat 93,5% din totalul fermelor şi au exploatat 32,3% din suprafaţa eligibilă pentru platile directe pe suprafata, fermele între 10-100 ha au reprezentat 5,4% din totalul fermelor şi au exploatat 15,5% din suprafaţa eligibilă iar fermele de peste 100 ha au reprezentat 1,1% din totalul fermelor şi au exploatat 52,2% din suprafaţa eligibilă.
Din aceste considerente, majoritatea fermelor mici din România au şanse scăzute de a deveni competitive şi orientate spre piaţă”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului de lege.