Portul Galați, cel mai mare de pe sectorul românesc al Dunării, va fi modernizat , urmând să beneficieze de o platformă multimodală pentru traficul de mărfuri, care include un nou cheu, infrastructură rutieră și de cale ferată, potrivit unui OUG promovat de Ministerul Transporturilor. Trei ani vor dura lucrările, de la atribuirea contractelor, responsabilii pentru această investiție de 90 de milioane de euro urmând să fie C.N. Administrația Porturilor Dunării Maritime S.A. Galați, S.C. Port Bazinul Nou S.A. Galați și S.C. Metal Trade International S.R.L. Galați. Banii provin din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat iar scopul declarat al proiectului este de a aduce portul la un nou nivel , din punct de vedere al funcționalității și atractivității pentru actorii economici interesați, având în vedere că studiile de trafic pe care Transporturile le-au ordonat arată o creștere substanțială a traficului de mărfuri începând chiar cu anul viitor.

Interconectare feroviar-rutier-naval

Lucrările proiectului contribuie la realizarea obiectivului C.N. A.P.D.M. SA Galați, de a crește traficul și pe cale de consecință de a crește veniturile proprii din activitatea de bază, precum și din activitățile conexe și auxiliare.Teritoriul pe care se va realiza investiția este situat în Portul Galați, în zona Portului Bazinul Nou fiind teren portuar, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Transporturilor și concesiunea C.N.  A.P.D.M. S.A. Galați.

Suprafața totală care urmează să fie amenajată în cadrul acestei investiții este de 32 de hectare

Proiectul vizează integrarea portului Galați în fluxurile internaționale de mărfuri prin crearea facilităților portuare pentru operarea mărfurilor cu precădere în sistem naval – feroviar.

Platforma multimodală va funcționa într-un sistem integrat cu zonele adiacente dezvoltate ale Galațiului pentru furnizarea serviciilor logistice și activități industriale ( Zona Liberă Galați și Parcul Industrial Galați) contribuind astfel la dezvoltarea de noi locuri de muncă atât pe durata lucrărilor de construcții, dar mai ales pe termen lung.

 

Lucrări de anvergură și la Constanța

Recent, o altă lege inițiată de Transporturi și adoptată prin HG a consfințit demararea unei alte investiții în infrastructura portuară a României. De această dată, în Constanța, unde , tot în trei ani, va apăreau o insulă artificială și un nou cheu, o investiție de aceeași sumă ca cea din Galați – 90 de milioane de euro(cea mai mare parte, fonduri europene). Portul Constanța va avea un nou cheu care să permită operarea marilor petroliere și nave care trasnportă carburanți, semn că România începe să contexe tot mai mult pe harta energetică a Europei. Proiectul va acoperi o suprafață desfășurată de 24 de hectare, din care 11 hectare reprezintă lucrări de infrastructură portuară, 7 hectare teren câștigat mării și 13 hectare lucrări de dragaj de până la 19 metri în fața cheului. Cele patru proiecte subsecvente din cadrul proiectului mare sunt construcția cheului de acostare, dana estica și dana vestică, dragajul și racordul utilităților. Teritoriul pe care se va realiza investiția este situat în Portul Constanța, în zona insulei artificiale, cea mai mare parte fiind acvatoriu portuar. Cheul va fi construit din virole de beton armat de 100t/buc., în extremitatea nordică a insulei artificiale iar legătura între mal și insulă va fi amenajată între taluzul neamenajat în prelungirea danei 85 și pintenul de pe mal până în zona de Nord-Vest a insulei. Cheul și platformele portuare sunt bunuri nou create și sunt de utilitate publică. 100 de oameni vor lucra la realizare acestui cheu.

Finanţarea obiectivului de investiţii se face din fonduri europene externe nerambursabile, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020), și din surse proprii.

Această nouă investiție va deservi viitoarea platformă industrială din Port, care se prefigurează a apărea în următorii ani. După cum spune Dan Tivilichi, director general al APM Constanța, portul are ambiția de a deveni numărul unu la Marea Neagră, în ceea ce privește comerțul cu produse energetice.