Documentul stabileşte o serie de măsuri de prevenire ce pot fi întreprinse în vederea diminuării risipei alimentare. Astfel, în proiect se specifică şi faptul că un operator economic din domeniu poate dona produsele aflate aproape de expirarea datei durabilității oricând „în ultimele 10 zile de valabilitate până la atingerea datei durabilității minimale”.

„Unitățile de alimentație publică de tipul restaurante, restaurante cu autoservire, cofetării, patiserii, plăcintării, simigerii, covrigării, case de comenzi, cantine-restaurant și alte asemenea, pot dona alimente gătite/preparate/transformate către operatorii receptori și către consumatorii finali”, arată documentul consultat de Capital.

De asemenea, operatorii economici ar putea lua măsuri privind vânzarea cu preț redus a produselor agroalimentare supuse vânzării accelerate, conform legislației în vigoare.

„Este posibilă o optimizare a producției, limitarea produceri de alimente în exces și monitorizarea cantității de alimente donate”, spun autorii proiectului consultat de Capital.

În plus, companiile pot să posteze pe site-ul propriu, până la data de 31 martie, planul anual de diminuare a risipei alimentare.

Firmele din sectorul agroalimentar ar putea fi totodată îndemnate să ia măsuri ca în toate etapele de producţie, de procesare, depozitare, distribuţie şi comercializare a alimentelor, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare, „să fie respectate dispozițiile cu privire la siguranța produselor agroalimentare din Regulamentul CE nr. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor agroalimentare”.

Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), 95-115 Kg de alimente pe locuitor se risipesc anual în Europa și America de Nord.

 

La nivel mondial, s-a stabilit faptul că pierderile generate de risipa de alimente reprezintă o treime din alimentele produse pentru consumul uman, ceea ce înseamnă aproximativ 1,3 miliarde de tone pe an.

„Risipa alimentară este un factor generator de risipă a tuturor resurselor utilizate în producerea hranei: terenul arabil, apă, energie, materie primă, contribuind astfel la creșterea emisiilor de CO2 și a poluării”, arată documentul.

În acest context, instituții responsabile cu siguranța alimentară și sănătatea populației, precum European Food Safety Authority (EFSA), Comisia Europeană sau FAO trasează direcții prin care risipa alimentară să poată fi redusă cât mai mult posibil, iar efectele acesteia să iși facă tot mai puțin simțită prezența atât la nivel economic și social, cât și ecologic.

Anual se înregistrează pierderi de 90 milioane tone alimente la nivelul UE. Conform datelor înregistrate la nivelul Comisiei Europene, începând cu 1974 până în prezent, se estimează că risipa de alimente la nivel mondial a crescut cu 50 %. Totodată, un miliard de oameni suferă de malnutriție.

Pierderile sunt estimate la 750 miliarde dolari, reprezentând aproximativ de șase ori valoarea ajutoarelor pentru dezvoltare.

„Aceste cifre relevă faptul că este necesar un cadru legislativ pentru reglementarea diminuării risipei de alimente”, arată documentul.

Pentru a satisface cererea de alimente, la nivel mondial, a unui număr de 9 miliarde de oameni proiectat până în 2050, se estimează că este nevoie de un procent de alimente mai mare cu 60 %, însă având în vedere că aproximativ o treime din toate produsele alimentare destinate consumului uman sunt irosite, reducerea pierderilor de produse care se transformă în deșeuri alimentare, poate ajuta în mod eficient și economic la diminuarea acestor cifre.

În România nu s-a realizat până la această dată un studiu prin care să se dimensioneze nivelul risipei alimentare aferent fiecărei verigi a lanțului agroalimentar.

 

Potrivit studiului realizat de Bio Intelligence Service la solicitarea Comisiei Europene (intitulat Preparatory Study on Food Waste Across EU 27), pe baza datelor Eurostat disponibile la nivelul anului 2006 și publicat în anul 2011, România se situa pe locul 9 în UE, cu un procent de 2,55% din risipa totală de alimente și o cantitate medie de 107 kg/cap de locuitor, raportat la populația României din anul 2006, respectiv 21,19 milioane locuitori.

La nivel mondial, în septembrie 2015, în cadrul lucrărilor summitului ONU de la New York, a fost adoptată Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă „Transformarea lumii în care trăim”, care include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) și 169 de ținte aferente domeniilor cheie identificate, respectiv: eradicarea sărăciei, drepturile omului, securitatea alimentară, sănătatea, consumul și producția sustenabile, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, infrastructura, gestionarea durabilă a resurselor naturale, oceanele, schimbările climatice și egalitatea de gen.

La nivel european, în noiembrie 2016, a fost publicată Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, cu titlul: „Următorii pași către un viitor european durabil. Acțiunea europeană pentru durabilitate”, care prevede „Măsuri cu privire la sisteme alimentare durabile și de prevenire a risipei de alimente (Obiectiv 12) vor fi luate prin intermediul Platformei UE privind pierderile și risipa de alimente, pentru a sprijini obiectivul ONU de a reduce la jumătate risipa de alimente pe cap de locuitor la nivel mondial până în 2030.

 

În iunie 2017, Consiliul Uniunii Europene a adoptat documentul „Un viitor sustenabil al Europei: Răspunsul Uniunii Europene la Agenda 2030” prin care „confirmă că UE și statele membre sunt angajate ferm în punerea în aplicare a Agendei 2030, într-o manieră completă, coerentă, cuprinzătoare, integrată şi eficientă și în strânsă cooperare cu partenerii și cu alte părți interesate, inclusiv autoritățile subnaționale, societatea civilă, sectorul privat, partenerii sociali și mediul academic” și „SOLICITĂ Comisiei, respectând în același timp principiul subsidiarității, să continue să gestioneze cadrul de politică al UE pentru a se asigura că actualele și noile politici ale UE sunt în concordanță cu ODD și cu obiectivele acestora”.

România a întreprins o serie de demersuri privind diminuarea risipei alimentare, astfel că în aprilie 2016, a fost publicată, în Monitorul Oficial al României, Declarația nr. 1/2016 a Parlamentului României privind obiectivele dezvoltării durabile, prin care se reiterează atașamentul față de obiectivele ONU și se angajează în mobilizarea continuă a expertizei și a resurselor proprii în vederea realizării Agendei 2030.

În anul 2016 s-a adoptat Legea nr. 217 privind diminuarea risipei alimentare. Legea a fost modificată si completată prin Legea nr. 200/2018 și publicată în Monitorul Oficial 647/ 25.07.2018.

În conformitate cu dispozițiile art. II al Legii nr.200/2018 este necesar ca până la data de 1 februarie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Ministerul Sănătății să elaboreze norme metodologice de aplicare a prezentei legi, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

„Cauzele risipei de alimente nu sunt mereu aceleași. Ele diferă în funcție de etapa lanțului de aprovizionare cu alimente, de tipul produsului și de locul unde sunt irosite alimentele. Dacă se împarte lanțul alimentar în cinci sectoare (producție agricolă, gestionare și depozitare, procesare, distribuție și consum), se poate observa modul în care diverse comportamente din fiecare sector duc la eliminarea alimentelor perfect comestibile, începând cu pierderile înregistrate în timpul recoltării și al depozitării, până la transportul în condiții nesigure, la greșelile de etichetare și la comportamentele alimentare neadecvate ale consumatorilor finali atunci când cumpără și folosesc produsele alimentare”, se menţionează în document.

 

Producția de alimente în surplus pe care nu le consumăm implică un cost ridicat în termeni ecologici, în ceea ce privește folosirea energiei și a resurselor naturale (în primul rând a apei). Astfel prin diminuarea risipei de alimente la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii se diminuează și pierderile.

Rezultatele cercetărilor efectuate de Institutul de Bioresurse Alimentare în ceea ce privește consumatorul final, arată că raportat la venitul familial, se confirmă corelația nivelului mediu național de risipă cu resursele financiare existente. Acesta variază de la simplu la dublu, respectiv un nivel de risipă de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 lei, iar un nivel de risipă de 13,4%, este corelat cu venituri de peste 3.500 lei.

În ceea ce privește evoluția pe o perioadă mai lungă (6 luni) se constată un nivel mediu național al risipei alimentare din mediul urban de 10,4%, pentru o gospodărie cu o medie calculată de 2,73 membri. Nivelul se înscrie în estimările specifice pentru țările cu venituri medii-mici la nivel european. Donarea de produse alimentare, în special către persoanele asistate social, va avea un efect pozitiv asupra calității vieții și sănătății acestora și se va reduce povara asupra bugetului public acordat pentru sprijinul acestor persoane, care vor putea beneficia de produse alimentare donate.

Rezultatele cercetărilor efectuate de Institutul de Bioresurse Alimentare indică o cantitate medie ponderată de alimente risipite săptămânal în gospodăriile din mediul urban de 0,83 kg pentru o gospodărie cu un număr mediu calculat de 2.73 membri. Totuși 12,7% dintre respondenți au declarat o creștere la nivelul propriilor gospodării.

 

Aproximativ 9% dintre respondenți au declarat că aruncă peste 2 kg de alimente săptămânal. Dintre ei, 6% declară venituri de peste 2.500 lei/lună, 59,5% fac parte din familii de peste 3 persoane, iar 2% sunt din București,  6,3% dintre respondenții care declară că aruncă peste 2 kg de mâncare sunt din orașe de peste 50.000 locuitori.

Prin respectarea măsurilor de responsabilizare a operatorilor economici și a ierarhiei de diminuare a risipei alimentare prevăzute în prezentul act normativ, se reduc costurile privind colectarea deșeurilor biodegradabile prin scăderea cantităților, urmând ca mare parte din alimente să fie recuperate prin donare, valorificare prin intermediul compostării sau transformării acestora în biogaz.

„Diminuarea risipei alimentare, factor generator de risipă a tuturor resurselor utilizate în producerea hranei, va avea ca efect protejarea resurselor naturale: pământ, apă, energie, materie primă și a mediului contribuind la reducerea emisiilor de CO2 și a poluării”, spun autorii proiectului.

Ei spun că reducerea risipei de alimente contribuie la îmbunătățirea situației economice a gospodăriilor fără a scădea nivelul de trai.

Alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale și reprezintă o risipă de resurse limitate, precum pământ, energie și apă.