Propunerea legislativă – iniţiată de senatorii PSD Carmen Dima, Lucian Romaşcanu şi Viorel Salan şi deputaţii PSD Natalia Intotero, Costel Lupaşcu, Laurenţiu Nistor, Alina Teiş şi Beatrice Tudor şi deputatul PNL Florin Roman – stipulează: „Se declară martir şi erou al naţiunii române Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, domnul Moldovei şi Principe al Transilvaniei, pentru rolul marcant pe care l-a avut în săvârşirea primei Uniri a poporului român, pentru curajul şi sacrificiul său marcant în istoria României”.

Altă propunere legislativă a aceloraşi iniţiatori prevede: „Se declară martiri şi eroi ai naţiunii române Vasile Nicula, Ion Oargă şi Gheorghe Crişan, cunoscuţi popular sub numele Horea, Cloşca şi Crişan, pentru rolul curajul, eroismul şi sacrificiul lor în timpul Răscoalei Ţărăneşti din 1784”.

Dacă pentru Mihai Viteazul ceremoniile anuale vor avea loc în data de 27 mai, pentru Horea, Cloşca şi Crişan este propusă data de 2 noiembrie.

„Un semn de recunoaştere şi respect pentru idealurile susţinute şi sacrificiul făcut”

„Ceremoniile pot fi marcate de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinatate prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini material sau logistic organizarea şi desfăşurarea programelor şi manifestărilor, în limita fondurilor disponibile. Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători„, mai prevăd cele două proiecte de acte normative.

Iniţiatorii argumentează că „realizările lui Mihai Viteazul dăinuiesc până astăzi, la 419 ani de la decesul său”, proiectul fiind propus „cu scopul de a sigila sentimentele deja imprimate în conştiinţa română”, iar declararea voievodului Mihai Viteazul drept martir şi erou al naţiunii române este „un semn de recunoaştere şi respect pentru idealurile susţinute şi sacrificiul făcut”, scrie Agerpres.

În expunerea de motive a celui de-al doilea act normativ se arată că „Horea, Cloşca şi Crişan, executaţi la sfârşitul lui decembrie 1784, şi-au sacrificat bunăstarea şi în final viaţa pentru principiile ţăranului român din vremea aceea (…), curajul celor trei reprezentând dorinţa şi lupta interioară a tuturor românilor pentru dezrobire şi emancipare”.

Pentru ambele propuneri legislative, Senatul este prima Cameră sesizată.