ori Spania. Cu toate acestea, o serie de proiecte gata de incepere au fost suspendate dupa ce autoritatile au stabilit ca nu pot suporta costurile.Bucurestenii care sperau sa ajunga in statiunile de pe Valea Prahovei pe autostrada vor astepta mai mult decat si-au inchipuit. Constructia tronsoanelor Bucuresti-Ploiesti, Comarnic-Predeal si Predeal-Brasov ar fi trebuit sa inceapa in aceasta primavara. Insa ultimele evolutii au dat peste cap intreaga planificare initiala. Intr-un moment in care ecou
ori Spania. Cu toate acestea, o serie de proiecte gata de incepere au fost suspendate dupa ce autoritatile au stabilit ca nu pot suporta costurile.Bucurestenii care sperau sa ajunga in statiunile de pe Valea Prahovei pe autostrada vor astepta mai mult decat si-au inchipuit. Constructia tronsoanelor Bucuresti-Ploiesti, Comarnic-Predeal si Predeal-Brasov ar fi trebuit sa inceapa in aceasta primavara. Insa ultimele evolutii au dat peste cap intreaga planificare initiala. Intr-un moment in care ecourile scandalului Bechtel sunt departe de a se fi stins, Ministerul Transporturilor a anuntat ca a sistat negocierile cu cele trei mari companii straine implicate in proiectul prevazut pentru realizare prin parteneriat public-privat (PPP): austriecii de la Strabag, francezii de la Vinci si israelienii de la Ashtrom&Roichman. De fapt, decizia loveste toate acordurile de acest tip negociate pe vremea ministrului Miron Mitrea.„In discutiile pe care le-am avut inca din luna ianuarie cu reprezentantii Comisiei Europene, ei au avut doua obiectii. Ne-au intrebat ce facem cu acordurile de parteneriat public-privat si cu contractul Bechtel“, spune ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Gheorghe Dobre. Oficialii europeni considera ca inainte de a se merge mai departe trebuie clarificate unele aspecte care tin de controlul costurilor si de metoda de selectare a executantilor.La scurt timp dupa aceste discutii, la Bucuresti s-a constituit o comisie al carei rol este de a reglementa mai clar cadrul de incheiere a unor asemenea contracte. Cum din comisie fac parte reprezentanti ai Bancii Europene de Investitii (BEI) si ai Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), sunt mari sanse ca cele doua institutii sa se implice financiar in proiecte de tip PPP din Romania. Dincolo de problemele legate de legalitatea contractelor, specialistii din Ministerul Transporturilor au calculat ca numai viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov ar fi costat, in forma discutata pana acum, nu mai putin de 6,4 miliarde de euro, adica dublu fata de autostrada Brasov-Bors, a carei lungime este de trei ori mai mare. Este adevarat ca suma nu ar fi fost platita pe termen scurt, ci esalonat, pe 30 de ani, durata unui ipotetic contract de operare si intretinere incheiat cu executantul. Calculul include absolut toate fondurile pe care le-ar suporta statul, de la dobanzi si comisioane bancare, TVA, exproprieri, si pana la intretinere. In total, cele noua contracte sistate ne-ar costa peste zece miliarde de euro.
Ministerul Transporturilor, asteptat la Tribunal
Problema este ca, de obicei, contractele tip PPP sunt cu cel putin 15% mai ieftine decat cele realizate in urma unei selectii clasice. In acest caz, lucrurile par sa stea exact pe dos. Acum, singura solutie pentru autostrada Bucuresti-Brasov sunt fondurile de coeziune, adica banii pe care ii vom primi de la Uniunea Europeana sub forma de ajutor financiar dupa aderare. Ion Predescu, vicepresedintele executiv al societatii Search Corporation, care s-a ocupat de proiectarea tronsonului Bucuresti-Ploiesti, spune ca, daca vor fi reluate procedurile, va dura probabil inca patru ani pana la inceperea efectiva a lucrarilor. Cat despre celelalte proiecte PPP anuntate de fostul guvern, soarta lor este, deocamdata, si mai neclara. Anuntul privind suspendarea proiectului i-a deranjat vizibil pe reprezentantii companiilor direct implicate. „Simtim ca suntem prea putin luati in considerare si ca ni se refuza dreptul la dialog si negocieri fara nici o explicatie, cu toate ca prin valoarea si importanta investitiei pe care vrem sa o facem in Romania ne situam in topul investitorilor straini din tara dumneavoastra“, afirma oficialii Vinci. Cei de la Strabag au anuntat chiar ca se pregatesc sa dea in judecata statul roman, lucru la care se gandesc si cei de la Vinci. Avi Morgenstern, reprezentantul consortiului Ashtrom&Roichman, a declarat ca o decizie in acest sens va fi luata dupa ce vor fi analizate toate aspectele problemei. Gheorghe Dobre sustine insa ca supararea companiilor straine nu are de ce sa se indrepte numai asupra sa. „De fapt, inca din iunie 2004, guvernul PSD a oprit negocierile. Si-au dat seama ca proiectul exercita o presiune financiara enorma asupra bugetului. In plus, au existat si presiuni de la Comisia Europeana“, afirma el. Se pare ca printre cei care s-au opus proiectului se numara Mihai Tanasescu, fostul sef al Finantelor Publice. „Nu este adevarat. Legea privind parteneriatul public-privat a fost elaborata in colaborare cu UE si a luat in calcul toate amendamentele venite de la Bruxelles. Nu-mi aduc aminte ca proiectul sa fi ajuns la mine pentru avizare“, spune Tanasescu.Dincolo de aceste contre, pentru soferi nu ramane decat realitatea: cel mai aglomerat traseu din Romania se va parcurge, mult timp de acum inainte, pe vechiul drum national. Cat despre urmatorii ani, acestia ne vor aduce doar cativa kilometri de autostrada in plus: centurile Sibiului si Pitestiului si tronsoanele Drajna – Fetesti (nou) si Fetesti – Cernavoda (reabilitat).
AUTOSTRAZILE, DEOCAMDATA, DOAR PE HARTIE
Aproape 2.000 de kilometri de autostrada ar urma sa fie construiti in Romania in urmatorii ani. Dupa numeroasele schimbari de strategie in domeniu, nimeni nu se hazardeaza, cel putin pentru moment, sa dea un termen. Cel mai probabil, vom trece cu ani buni de limita, fixata anterior, pentru 2015.
PROIECTE SUB SEMNUL INTREBARII
• Autostrada Bucuresti-Ploiesti (62 km). Executant – Strabag. Valoarea estimata de executie (aceasta nu cuprinde, insa, o serie de costuri, precum proiectare, consultanta, expropriere, intretinere si operare pe perioada concesiunii catre executant) – 324 milioane euro
• Autostrada Predeal-Comarnic (36 km). Executant -Vinci. Valoare estimata – 480 milioane euro
• Autostrada Predeal-Brasov (21 km). Executant – Ashtrom&Roichman. Valoare estimata -181 milioane euro
• Reabilitare DN 2 D Focsani-Targu Secuiesc (118 km). Executant – SBI International Holdings NV (filiala a Solel Boneh). Valoare estimata – 170 milioane euro
• Reabilitarea si largirea Centurii Ploiesti Vest (13 km). Executant – BMD Design&Infrastructure Ltd. Valoare estimata – 20,5 milioane euro
• Reabilitarea autostrazii Bucuresti-Pitesti (96 km). In cursa se inscrisesera doua consortii. Valoare estimata – 50 milioane euro
• Reabilitarea Centurii Bucurestiului (17,5 km). In cursa se inscrisesera o companie si doua consortii. Valoare estimata – 30 milioane euro
• Constructia unui pod peste Dunare la Braila. Cel mai vehiculat nume a fost al companiei China Road&Bridge Corp. Valoare estimata – 311 milioane euro
• Constructia unei autostrazi de centura in jurul Capitalei (107 km). Tot China Road&Bridge Corp a fost cel mai des mentionata ca posibil finantator si executant. Valoare estimata – 585 milioane euro.
ROMANIA, CODASA LA INFRASTRUCTURA
• Cu putin peste 220 de kilometri de autostrada, din care doar jumatate atingand standardele europene de siguranta si confort, Romania ramane pe unul din ultimele locuri la acest capitol intre tarile membre ale UE si candidate la aderare.
• Reusim sa depasim doar tari mult mai mici, ca Luxemburg (115 km), Estonia (87 km) ori Letonia (0 km).
• Insa mai avem pana sa ajungem Slovenia (aproape 500 km), Ungaria (circa 550 km) ori Cehia (circa 600 km).
• Cat despre o retea autostradala care sa rivalizeze cu cele din Germania (11.800 km), Franta (9.900 km), Spania (9.600 km) ori Italia (6.800 km), aceasta pare a ramane un obiectiv de neatins.