Bilanțul celui care a condus în ultimii patru ani Capitala nu arată tocmai bine. Cele mai multe promisiuni de la începutul mandatului nu s-au materializat.
Autostrăzi suspendate, pasaje supraterane, parcări subterane, transport în comun modernizat, parcuri, rezolvarea problemei câinilor vagabonzi, curățenie. Și enumerarea promisiunilor pe care Sorin Oprescu le făcea în campania electorală din 2008 ar putea continua. Cu numai două luni și un pic înainte de finalizarea mandatului, realizările notabile ale primarului general se pot număra pe degetele unei singure mâini.
Mai mult, cele mai importante proiecte finalizate cu el la cârma Primăriei Capitalei sunt moștenite de la predecesorii săi.
În iunie 2008, când Oprescu a preluat mandatul de edil-șef al Bucureștiului de la Adriean Videanu, la pasajul Basarab era gata proiectul și era asigurată finanțarea. Lucrarea începuse efectiv de circa un an, o parte dintre piloni (inclusiv cei centrali) fiind în diverse stadii de execuție. Au urmat mai multe luni în care pe șantier nu a mai mișcat practic nimic. Astfel, în loc să fie gata în 2010, investiția a fost inaugurată de-abia în vara lui 2011.
Și în cazul Național Arena proiectul (cu tot ceea ce presupune acesta – finanțare, licitații, proiectare) a demarat cu mult înainte de alegerile din vara lui 2008. De fapt, în toamna anului 2007 începuse deja demolarea vechiului stadion. Ceea ce a reușit actualul primar general a fost să ducă la bun sfârșit lucrarea, care, între timp, a ajuns să coste 234 de milioane de euro, față de 119 milioane de euro cât era estimată de cei care au pornit-o.
Reabilitarea infrastructurii din zona centrului istoric este, la rândul său, un proiect demarat înainte de 2008 și încă nefinalizat 100% nici acum, după numeroase blocaje financiare și birocratice. „Tot anul acesta se încheie programul de reabilitare a peste 100 de școli. Proiectul, finanțat de Banca Europeană de Investiții (BEI), a început în mandatul lui Traian Băsescu“, explică președintele de ședință al Consiliului General (CG), Călin Murg.
Alte proiecte puse pe roate de primarii precedenți, cum ar fi pasajul suprateran Delfinului-Doamna Ghica ori cel subteran pietonal de la Eroii Revoluției nu au fost însă la fel de norocoase.
Începute și abandonate
Lucrările la cele două obiective au înghețat după ce la șefia Primăriei Municipiului București (PMB) a venit Oprescu. De-abia în martie 2012 au fost semnalate unele mișcări pe primul șantier, însă este greu de crezut că acesta se va finaliza înainte de alegeri, cum și-ar dori edilul.
La fel de ghinioniste au fost și cele mai multe dintre investițiile majore demarate în epoca Oprescu: lucrările la pasajele rutiere Mihai Bravu, Splai Dudescu și Ciurel sunt în prezent (cvasi)blocate din diverse motive – lipsa tuturor actelor necesare sau a finanțării. Nici „diametrala nord-sud“ (modernizarea și lărgirea străzilor Buzești și Berzei) nu a avut o soartă mai bună; atacat din diverse părți, de cele mai multe ori pentru nerespectarea legii, proiectul este în prezent aproape înghețat pe sectorul cuprins între străzile Polizu și Virgiliu.
„Oprescu nu a reușit să realizeze nici parcările subterane (singura la care se lucrează fiind cea de la Universitate), nu a început pasajul de la Piața Sudului, nu a continuat politica de modernizare și întreținere a parcului RATB, care se degradează pe zi ce trece“, arată Murg. Opoziţia primarului din CG critică, de asemenea, modul în care RADET a ajuns, de la o datorie istorică de puțin peste 100 de milioane de euro, în 2008, la 260 de milioane de euro, în 2012, lucru ce pune în pericol însăși funcționarea instituției.
Cu o floare…
De fapt, singura investiție majoră demarată de Oprescu și cu șanse mari să fie terminată până la finalul mandatului său este pasajul rutier suprateran care traversează strada Barbu Văcărescu și Calea Floreasca și lărgirea la șase benzi a Șoselei Pipera. Proiectul, în valoare de peste 30 de milioane de euro, ar urma să fluidizeze traficul în zona de nord a Bucureștiului. Unii șoferi se tem, însă, că acesta nu va face decât să mute ambuteiajele câteva sute de metri mai încolo.
„Nu pot remarca din mandatul lui Oprescu decât niște proiecte punctuale, cum ar fi reabilitarea pasajului de la Universitate ori amenajarea urbanistică din zona Pieței Națiunilor Unite“, spune Nicușor Dan, președintele Asociației Salvați Bucureștiul. El crede că, în prezent, Capitala arată ca un sat alandala, dezvoltat haotic, unde „ești mușcat de câini pe stradă, ești jecmănit de taximetriști la gară sau la aeroport ori ți se ridică mașina abuziv“. „Ne lipsește o viziune, banii sunt cheltuiți aiurea – 480.000 de euro pe kilometru întreținerea anuală a străzilor, de exemplu – și nu se investește în proiecte care să producă dezvoltare“, consideră Nicușor Dan.
Autostradă la preț de cosmodrom
Celor care îi reproșează că nu are viziune sau că nu a creat cel puțin un proiect propriu de anvergură pe care să-l lase moștenire succesorilor săi, Oprescu le arată celebra „autostradă suspendată“. „Această șosea cu porțiuni suspendate, cu altele pe sol și cu unele în tunel va reprezenta o nouă centură, mult mai aproape de centru, care va rezolva cele mai multe din problemele de circulație“, explica recent primarul general. Problema noii artere o reprezintă, însă, prețul, în fața căruia până și consilierii generali social-democrați și liberali au dat înapoi. Potrivit unui proiect de hotărâre respins de curând de CGMB fără niciun vot pentru, 13 km din „autostrada suspendată“, care ar urma să lege podul Ciurel de șoseaua Colentina trecând prin Giulești, Grivița, Băneasa, Aviației și Petricani ar fi costat aproape 1,6 miliarde de euro.
„Proiectarea ar fi fost 57 de milioane de euro, iar pentru organizarea de șantier și «cheltuieli diverse» s-ar mai fi plătit 153 de milioane de euro. Aceste sume sunt pur și simplu exagerate“, dezvăluie Călin Murg motivele care au stat la baza deciziei consilierilor generali. „În plus, să presupunem prin absurd că va fi găsit un investitor privat care să construiască autostrada din surse proprii. În cât timp și-ar recupera banii din taxele percepute?“, spune acesta.
Un calcul arată că ar fi nevoie de 200.000 de euro încasați zilnic doar pentru a acoperi dobânzile bancare pentru suma respectivă. Câte mașini ar trebui să treacă pe noua șosea în fiecare zi și cât de mare ar trebui să fie taxa pentru a strânge această sumă?
330 milioane de euro reprezintă investițiile PMB programate pentru 2012, o sumă de două ori mai mică decât în 2008
