Lista proiectelor prioritare aprobate la Bruxelles însu-mează lucrări de infrastructură de circa 8,3 miliarde de euro. Multe dintre acestea sunt abia la începutul implementării, deși contractele de finanțare au fost semnate în urmă cu mai bine de un an.
Dintre acestea, cele mai multe, respectiv 51, sunt gestionate de Autoritatea de Management a Programului Operațional Sectorial de Mediu, iar circa jumătate dintre contracte au fost semnate în acest an. Proiectul de mediu cu cea mai mare valoare vizează extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată din județele Cluj și Sălaj, cu o valoare totală de circa 197 de milioane de euro, din care 145,64 de milioane reprezintă contribuția UE. Deși contractul de finanțare a fost semnat în 2008, până în prezent proiectul a fost implementat în proporție de aproximativ 39%, conform informațiilor furnizate de Ministerul Afacerilor Europene. Termenul de finalizare este 2013, iar Compania de Apă Someș este responsabilă cu implementarea proiectului.
Există însă și proiecte semnate acum un an și jumătate, care nici nu au fost demarate. Este cazul celui destinat extinderii și modernizării infrastructurii de apă și apă uzată în județul Arad, cu o valoare totală de circa 140 de milioane de euro, din care aproximativ 107 milioane de euro reprezintă cofinanțarea de la bugetul UE. Contractul a fost semnat în luna mai a anului trecut, iar până în prezent stadiul implementării este zero. Proiectul are termen de finalizare în 2013 și până la sfârșitul lui 2012 se așteaptă ca acesta să fie implementat abia în proporție de 10%. Responsabilă de acest proiect este Compania de Apă Arad.
Sute de milioane de euro rămân pe hârtie
Într-o situație asemănătoare este și proiectul de extindere și reabilitare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Iași, gestionat de SC Apavital Iași. Valoarea totală a acestuia depășește 141 de milioane de euro, din care am primi peste 103 milioane de euro de la UE. Cu toate că documentele au fost semnate în luna august 2010, stadiul implementării este de numai 1,2%. Până la finalizarea acestuia au mai rămas doi ani, însă se așteaptă ca proiectul să fie implementat doar în proporție de 14% până la sfârșitul anului viitor, ceea ce ar însemna ca în ultimul an să se facă ce nu s-a făcut în patru ani.
Și tot la Iași urmează să fie implementat proiectul de reabilitare a sistemului de termoficare, cu o valoare de circa 61 de milioane de lei, jumătate fiind acoperit din fonduri europene. Primăria Iași este responsabilă de acest proiect, pentru care contractul de finanțare s-a semnat în martie 2010. Până acum, acesta a fost realizat în proporție de 0,1%. Lucrările trebuie finalizate până în 2013, iar până la sfârșitul anul viitor se așteaptă ca doar 11% din proiect să fie gata.
Care este situația pe teren
În cazul proiectului gestionat de SC Apavital Iași, întârzierile în implementare au fost cauzate de contestațiile apărute la cele 16 licitații care au fost organizate. „De exemplu, la un contract a trebuit să reluăm de cinci ori procedura din cauza contestațiilor. Pe de altă parte, ce se întâmplă acum la Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, unde documentele sunt verificate 14 zile, blochează majoritatea programelor“, spune Mihail Doruș, directorul tehnic al Apavital.
O altă nemulțumire a acestuia este legată de diferența de curs între data semnării contractului și data la care se fac decontările, diferență care este suportată de beneficiar. Doruș nu crede că se vor putea încadra în termenul-limită de implementare atât din cauza întârzierii licitațiilor, cât și a problemelor care apar pe teren: „Acum vin de pe șantier, unde s-a găsit un beci. I-am chemat pe cei de la monumentele istorice, dar toate astea înseamnă timp“. În schimb, în cazul proiectului de reabilitare a sistemului de termoficare derulat de primăria Iași, problemele sunt mai grave.
Mihail Manciu, managerul proiectului, spune că pe lângă întârzierile cauzate de contestațiile la cele zece licitații pe care le implică proiectul, ANAF a blocat conturile CET și este posibil să pună sechestru pe anumite bunuri. „Acest lucru pur și simplu blochează întregul proiect. Dacă am putea lămuri cât mai repede care este situația cazanelor CET, ne-am putea încadra în termen. Dacă depășim termenul, va trebui să suportăm costurile de la bugetul local“, susține Manciu.
