Avocatul Radu Dinulescu susține că proiectul Codului de Urbanism are mari lipsuri. Specializat în Drept Administrativ și Urbanistic, a comentat pe larg actul normativ aprobat recent de Guvern.
Avocatul Radu Dinulescu a susținut că proiectul Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor este unul cu mari lipsuri. El a menționat că Ministerul Dezvoltării nu s-a consultat cu experții din aceste domenii atunci când a elaborat actul normativ.
Specialistul a precizat că proiectul de Cod Urbanistic este o creație pe care profesioniștii o așteaptă de foarte mult timp. Într-un interviu pentru Gândul Exclusiv, acesta a menționat că noul Cod reunește trei domenii importante.
„Practic, în acest Cod se unesc legile principale și actele normative principale care reglementează și activitatea de urbanism, și de amenajare a teritoriului, și activitatea de autorizare a construcțiilor, dar și construirea propriu-zisă. Deci, avem aici trei domenii importante, plus un subdomeniu care ține de partea de justiție a actelor normative necesare, și suntem în situația în care putem vedea că aceste chestiuni despre care vorbim s-au reunit în acest Cod”, a explicat Radu Dinulescu.
Actul normativ are mari lipsuri
Avocatul a ținut, însă, să arate că acest act normativ are mari lipsuri. O problemă este legată de faptul că nu cuprinde, în sfera principiilor, câteva lucruri de maximă importanță.
„Vă dau un exemplu: principiul continuității. Exact ca în Dreptul Fiscal, și în Dreptul Urbanistic există acest principiu al continuității. Nu putem avea vid legislativ. Nu putem aștepta ca o autoritate locală, oricare ar fi ea, executivă sau deliberativă, să aibă idei cu privire la modificarea unor elemente de ordin urbanistic și de amenajare a teritoriului, în timp ce noi nu avem deloc reglementări, cum s-a întâmplat și în București. Acest principiu al continuității trebuia clar definit în această culegere de legi”, a explicat Radu Dinulescu.
Avocatul a precizat că se vor depune câteva amendamente la Parlament, acolo unde se decide forma finală a Codului. În plus, el a acuzat faptul că Ministerul Dezvoltării „nu a contactat asociațiile profesionale” atunci când a elaborat proiectul Codului Urbanistic.
Radu Dinulescu, despre scurtarea timpului de așteptare pentru autorizații
Potrivit specialistului, în noua reglementare nu ar exista „o corelare juridică a textului acestui Cod cu diferite acte normative existente”. El a făcut o serie de comentarii legate de intenția inițiatorului de scurtare a timpului de obținere a autorizațiilor de construcții.
„Când domnul ministru (Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – n.r.) s-a referit la scurtarea timpului de așteptare pentru obținerea unei autorizații, de 65 de zile (…) poate fi fezabil, dar nu s-a referit la termenul de 30 de zile din momentul în care ai toate avizele, le pui pe masa primăriei și aștepți autorizația. Nu. S-a referit la termenul care trece între certificatul de urbanism și depunerea pentru obținerea autorizației. Evident că el, dacă se va scurta la 65 de zile, va fi ceva mai repede decât 90, 100 de zile cât durează acum, poate și mai mult. Vor fi mai puțini avizatori și vor fi grupați. Avizele de la nivelul local vor fi date de un birou unic de la primărie, cele de la nivel central, de un alt birou unic”, a explicat Radu Dinulescu.
Potrivit avocatului, scurtarea timpului de obținere a autorizațiilor de construcții ar fi un lucru pozitiv.
“Sigur că nu se pot uniciza avizele profesionale, de tip avizul de mediu, sau avizul ISU, împreună cu celelalte avize, dar, în general, lucrurile aceasta pot funcționa. Însă, asta este singura chestiune care poate fi lăudată în Cod cu privire la viteza de obținere a autorizației. E o bilă albă. Dar avem foarte multe bile negre”, a precizat Radu Dinulescu.
Câteva bile negre existente în Codul Urbanistic
Pe de altă parte, el a menționat că sunt câteva bile negre în ceea ce privește modalitatea pe care Codul o gândește ca reglementare a categoriilor de construcții.
„Avem bile negre cu privire la modalitatea pe care Codul o gândește ca reglementare a categoriilor de construcții, sunt patru categorii, lucrurile devin extrem de stufoase, funcționarii nu vor ști să aplice (reglementările – n.r.), și mai ales introduce câteva chestiuni care trebuiau scoase din vechea legislație, cum ar fi Comisia Tehnică de Urbanism. Sunt prevăzute categoriile de construcții civile, categoriile rezidențiale, categoriile de alt tip (…) dar stufoșenia unei legislații nu duce la aplicarea ei într-un mod corect și coerent”, este de părere avocatul.
Specialistul a explică și care ar trebui să fie rolul unei Comisii Tehnice de Urbanism
„Pe de altă parte, vă dau un singur exemplu: Comisia Tehnică de Urbanism, care și în legislația actuală, și mai departe în Cod, trebuie să fie o comisie care este pusă la dispoziția arhitectului șef, pentru a se consulta. Ea trebuie să rămână așa. Nu trebuie să devină o comisie față de care titularul dreptului care nu are nicio posibilitate de a-și apăra dreptul, o comisie al cărei rol se exacerbează acum. Acest Cod trebuia să facă lumină în această chestiune, pe care noi, ca profesioniști, am mai discutat-o, de altfel”, a detaliat Radu Dinulescu.
Proiectul CATUC are probleme și în ceea ce privește definirea spațiilor verzi
Avocatul specializat în Drept Administrativ și Drept Urbanistic a explicat care sunt celelalte „bile negre” ale proiectului privind CATUC.
„În primul rând, o corelare juridică insuficientă a textului acestui Cod, despre care vorbim, cu diferite acte normative existente. Dau exemplul spațiilor verzi, dau exemplu din Legea 422 a monumentelor istorice, unde trebuie să dispară toate reglementările legale cu privire la construcții și cu privire la obținerea autorizațiilor, și să fie în acest Cod, lucru care nu se întâmplă. Formulări neclare cu privire la legislația de mediu, la legislația funciară și, mai ales, cu privire la patrimoniu”, a precizat avocatul.
Radu Dinulescu a mai spus că proiectul CATUC are probleme și în ceea ce privește definirea spațiilor verzi.
„Nu putem vorbi ca în Legea Mediului, care are vestitul articol 71 – dau exemplul acesta – , care vorbește că nu se pot schimba spațiile verzi, destinația lor, dacă sunt prevăzute în regulamente de urbanism, chiar proaste fiind acele regulamente, nu se pot schimba niciodată. Și spune textul: «indiferent de regimul lor juridic». Ce exprimare e aceasta? Când legiuitorul vrea să spună indiferent de forma de proprietate, o spune «expressis verbis» (explicit – n.r.). Și atunci înțelegem că, indiferent dacă sunteți în proprietate privată cu spațiul verde, sau proprietate publică, nu puteți schimba, lucru care duce imediat la încălcarea principiilor constituționale.
Când folosește expresii care pot primi mai multe înțelesuri, ajungi la asemenea interpretări ale instanțelor, în care un om este expropriat în fapt, și nu în drept. El nu primește banii, dar nu poate construi, de fapt, pe terenul respectiv”, a mai spus Radu Dinulescu.
Actul normativ se duce în Parlament
Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, un proiect de lege-mamut, care își propune că reunească și să armonizeze prevederile celor trei acte normative care reglementează domeniile, a fost aprobat, săptămâna trecută, de Executiv.
Proiectul va fi dezbătut în comisiile de specialitate ale Parlamentului, care îl pot amenda, apoi va fi trimis în forma adoptată de Legislativ spre promulgare, la Palatul Cotroceni, și va intra în vigoare la trei zile de publicarea în Monitorul Oficial.