Compania a fost implicată, de la începutul activității sale, în nu mai puțin de 130 de procese. În prezent, RMGC este parte în zece procese care sunt pe rolul instanțelor.
Asta după ce, săptămâna trecută,  Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv o cerere prin care două ONG-uri solicitau suspendarea certificatului de urbanism obţinut de Roșia Montană Gold Corporation.
„În mod definitiv şi irevocabil, Curtea de Apel Bucureşti a confirmat validitatea certificatului de urbanism 87 din 2010, respingând astfel cererea de suspendare a documentului emis către RMGC. Aceasta este cea de-a zecea decizie favorabilă obţinută de companie în ultimele 15 luni. Cererea de suspendare respinsă a fost formulată de două ONG-uri care se opun proiectului minier de la Roşia Montană, împotriva Consiliului Judeţean Alba şi Roşiei Montane Gold Corporation (RMGC)“, au explicat reprezentanţii companiei.
Iar pe 27 mai, Tribunalul Cluj a respins cererea înaintată de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu și Asociația Alburnus Maior, de suspendare a hotărârii Consiliului Local cu privire la planul de urbanism general (PUG) al comunei şi planul de urbanism zonal (PUZ) pentru Zona de dezvoltare industrială Roşia Montană.
„Toată documentația de urbanism este 100% legală și în vigoare. Odată cu avizarea proiectului minier, acesta va deveni primul proiect de minerit responsabil din România, parte a unei industrii miniere moderne“, este de părere directorul general al companiei miniere, Dragoș Tănase.
Fiscul, obligat să dea banii înapoi
„Până în prezent, de la începutul acti­vității sale, compania RMGC a câștigat marea majoritate a celor 130 de dosare în instanță, dintre care multe au fost intentate de organizații non-guvernamentale. Doar în ultimul an și jumătate, RMGC a câștigat zece procese care au validat, printre altele, atât planurile de urbanism PUG-PUZ și certificatul de urbanism pentru proiectul Roșia Montană, cât și avizul de funcționare în condiții de siguranță pentru barajele din cadrul proiectului minier. Aceste rezultate demonstrează că avem un proiect bun, care respectă prevederile legale în vigoare“, a mai spus  Tănase. În 2010, compania a câștigat şi un litigiu cu Administraţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), prin care compania a recuperat nu mai puţin de şapte milioane USD.
Motivul: Fiscul a decis, în 2008, să confiște această sumă, justificând că este impozit pe profit. Chiar dacă RMGC nu a obținut încă venituri.
Cum poate influența bugetul industria minieră modernă
În opinia directorului RMGC, România pierde aproximativ un punct procentual din PIB, pe care l-ar putea obține doar în urma proiectului minier de la Roșia Montană.
„O serie de alți investitori străini așteaptă cu nerăbdare avizarea proiectului nostru pentru a veni, la rândul lor, să facă investiții în alte proiecte miniere. Probabil că industria minieră modernă, o dată demarată, ar putea contribui cu până la patru-cincipuncte procentuale la PIB-ul României. Doar contribuția  potențială totală a proiectului Roșia Montană la PIB a fost calculată de specialiștii britanici de la Oxford Policy Management la 19 miliarde USD, luând în considerare atât contribuțiile directe la bugetul de stat, cât și pe cele indirecte, obținute prin efectele de multiplicare la nivelul industriilor conexe“, a adăugat Tănase.