Mai este plantarea de copaci o direcție sustenabilă pentru România?

Irina Siminenco: Noi la Nestlé credem că este o direcție importantă pentru mediu, pentru România, pentru noi ca și comunitate. Poate să pară o picătură într-un ocean, dar cu toate acestea este important să facem acest gest pentru a ajuta planeta, pentru a da un exemplu copiilor noștri și pentru a arăta că ne pasă ce lăsăm pentru ceilalți care vin după noi. Este adevărat că are importanță și ce și cum și unde plantăm, dar și cum avem grijă de puieți după aceea.  

Care sunt obiectivele proiectului Pădurea de Miere?

Irina Siminenco: Pădurea de Miere reunește toate proiectele noastre de plantare. Anul acesta se adaugă în Pădurea Nestlé alți 20.000 de puieți, cu scopul de a contribui la biodiversitate, la protejarea solului deteriorat și la protejarea mediului înconjurător. Cu puieții de anul acesta ajungem la 110.000 de puieți plantați în România.

De ce Pădurea de Miere?

Irina Siminenco: Denumirea proiectului se referă la faptul că ne-am dorit să plantăm specii melifere, care să ajute albinele și comunitățile de apicultori și de aici “Pădurea de Miere”. Este alarmant faptul că în multe țări din Europa sunt din ce în ce mai puține familii de albine și se fac eforturi enorme pentru a le apăra și pentru a le ajuta să-și desfășoare activitatea. Albinele sunt vitale pentru întreg ecosistemul, deoarece produc miere, dar în principal ajută la polenizare și dacă nu ar mai exista ele, ar dispărea majoritatea plantelor de pe pământ. Prin urmare, pentru noi albinele sunt partenerele noastre în industria alimentară, așa că ne dorim să le ajutăm și noi. 

Cum veniți în ajutorul comunităților locale?

Irina Siminenco: Venim în ajutorul comunităților locale pe mai multe direcții. Componenta educațională rămâne esențială, continuând campaniile de conștientizare prin proiectele derulate împreună cu partenerii noștri sociali, spre exemplu programul educațional „Planeta albastră contează pe tine – PACT!” derulat împreună cu Fundația PRAIS și ajuns la a patra ediție, a avut un record fără precedent: 206 școli cu ciclu primar din 143 de localități urbane și rurale aflate în 32 de județe s-au înscris în PACT. Cadrele didactice au organizat 1.790 de lecții la clasă. Elevii au colectat selectiv deșeuri reciclabile din hârtie, carton și plastic, iar din acestea au realizat 6.680 de obiecte artistice decorative. În cadrul activităților practice PACT, elevii s-au reconectat cu natura. Au plantat și au îngrijit mii de flori, arbuști și copaci dându-le un nume. Un model de bune practici PACT l-a constituit activitatea pilot de la Școala Gimnazială „Mircea Sântimbreanu” din București: elevii au colectat selectiv 60 de containere cu materialele reciclabile din hârtie, carton și plastic însumând peste 12.000 de litri.

Un alt proiect a fost “ReciCLARea e totul!”. Organizat în colaborare cu Green Resources Management, Federația Națională a Părinților EDUPART (FNAP) și Primăria Sectorului 6, a marcat și o premieră: primele discuții despre ambalajele flexibile din plastic în școli. Cele șase școli care au participat la proiect, câte una din fiecare sector din București, sunt Liceul Ion Neculce, Școala Gimnazială nr. 39, Școala Gimnazială ”Liviu Rebreanu”, Școala Gimnazială nr. 190, Școala Gimnazială nr. 150 și Liceul ”Tudor Vladimirescu. Proiectul a avut ca obiectiv creșterea gradului de înțelegere a simbolurilor de colectare separată de pe ambalajele din industria alimentară, evidențierea impactului negativ al colectării necorespunzătoare asupra mediului și explicarea procesului de colectare și reciclare a deșeurilor de ambalaje. Pe lângă workshop-uri, elevii au putut participa și la un concurs de design de postere de promovare a inițiativei, unde au fost înscrise 361 de lucrări. Marele premiu al acestui concurs, o vizită la Fabrica de Reciclare GreenGroup din Buzău, a fost câștigat de clasa a V-a D a Școlii Gimnaziale ”Liviu Rebreanu”.

O altă direcție de sustenabilitate este reciclarea de capsule. Și aici suntem bucuroși că am ajuns la 52 de noi puncte de preluare a capsulelor în magazinele Kaufland, numărul total de locații disponibile este de peste 70, triplând astfel infrastructura existentă. Capsulele colectate sunt preluate de un partener local specializat, care le sortează și procesează pentru a separa resturile de cafea, plasticul și aluminiul. Cafeaua este transformată în biogaz sau compost, iar plasticul și aluminiul sunt reciclate și reintroduse în circuitul de producție.

Campania de conștientizare privind risipa de alimente este o altă componentă a strategiei noastre de dezvoltare durabilă și anul acesta am realizat o astfel de campanie alături de Banca pentru Alimente. Risipa alimentară are impact negativ și asupra mediului, deoarece resursele naturale, precum apa, terenul și energia sunt utilizate în mod ineficient pentru producția alimentelor care sunt ulterior aruncate. De asemenea, risipa alimentară contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră și la schimbările climatice. Alături de partenerii noștri de la Banca pentru Alimente și de Chef Ștefan Popescu am arătat cum putem evita risipa alimentară cu ajutorului ghidului nostru de nutriție NutriPorția.

Cum se completează proiectele de sustenabilitate din România?

Irina Siminenco: Ne place să credem că fiecare proiect pe care îl începem adresează o nevoie a comunităților, o nișă prin care putem să facem bine pentru noi, dar și bine pentru planetă. Ne dorim să avem un impact pozitiv pe întreg lanțul, de la producție până la casele consumatorilor noștri. În țările din care ne preluăm materia primă suntem alături de fermieri, iar aici în România plantăm copaci, susținem biodiversitatea, facem educație tinerei generații, dar și ajutăm la creșterea gradului de conștientizare în văzul publicului larg cu privire la colectare selectivă, reciclarea de capsule și risipa alimentară. Noi considerăm că fiecare proiect este o parte din puzzle-ul numit dezvoltarea durabilă în România.

(P)