Astfel, fluxurile de numerar nete actualizate, pe perioada de analiza (50 ani), corespunzătoare întregii durate de viață a unităților nucleare, au valori pozitive. Mai mult, studiile efectuate arată că proiectul unităților 3 și 4 este unul prioritar pentru asigurarea securității energetice a României, cu beneficii directe în ceea ce privește atingerea obiectivelor de schimbări climatice și menținerea suportabilității prețului electricității la consumatorul final. Ministrul delegat pentru energie, Constantin Niță, s-a întâlnit, marți, 5 februarie, cu reprezentanții Ernst&Young și CANDESCO, consultanții selectați de către S.C. Energonuclear S.A. pentru realizarea “Studiului de fezabilitate pentru realizarea proiectului Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă”.
”Sectorul de producere a energiei necesită investiții în dezvoltarea de noi facilități și modernizarea celor existente. Pentru facilitarea acestor investitii sunt necesare măsuri pentru diminuarea riscurilor asociate pentru investitori, în special cel al prognozei prețului la electricitate. Este nevoie de politici de reglementare a pieței prin mecanisme suport care să faciliteze investițiile pe segmentul surselor energetice cu emisii reduse de carbon – regenerabilele, nuclearul și combustibilii fosili curați”, a declarat Constantin Niță.
Strategia energetică pentru perioada 2011-2035 evidențiază faptul că, până în 2020, 5544 MW în capacitate instalată – 28% din capacitatea actuală, vor trebui scoși din folosință. Până în 2035, 11.066 MW – 55% din capacitatea instalată totală, vor trebui înlocuiți. Potrivit datelor ANRE, investițiile în unități de producere care sunt luate în calcul pentru determinarea prognozei necesarului național de capacitate în 2020 sunt: unitățile 3 și 4 de la Cernavodă (1,480 MW), modernizarea CE Turceni, Rovinari și Craiova (4,000 MW) și hidrocentrala Tarnița (1,000 MW).