Proliferarea nucleară riscă să scape de sub control, spune directorul Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm. În cadrul unui interviu recent pentru presa asiatică, el a precizat că situația este asemănătoare cu cea din perioada Războiului Rece.
Dan Smith, directorul Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), a lansat un avertisment potrivit căruia conflictul din Ucraina și problema Taiwanului pun țări precum Statele Unite ale Americii (SUA), China și Rusia în pragul unei „spirale necontrolate a cursei înarmărilor nucleare” asemănătoare Războiului Rece.
După summitul liderilor Grupului celor Șapte (G7) de la Hiroshima și introducerea „Viziunii de la Hiroshima” privind dezarmarea nucleară, el a declarat într-un interviu acordat Kyodo News că garanțiile de securitate bazate pe descurajarea nucleară sunt în mod inerent instabile pentru ordinea internațională și că, în schimb, este posibil un dialog constructiv între puterile nucleare precum Statele Unite și China.
Smith, care conduce SIPRI din 2015 și care are un palmares lung de cercetări și publicații pe o varietate de probleme legate de pace și conflicte, a sugerat, de asemenea, că țările dezvoltate ar trebui să își reevalueze serios relațiile cu Sudul Global, care constă în națiuni emergente și în curs de dezvoltare, în principal din emisfera sudică, pentru a îmbunătăți stabilitatea globală.
Smith prezice că China va continua să își mărească arsenalul nuclear într-un ritm de 60 de noi bombe în fiecare an, efectele depinzând de modul în care reacționează SUA și Rusia. Aceasta se referă la programul de extindere a armelor nucleare al Chinei.
Instabilitatea ideologiei de descurajare nucleară
Potrivit lui Smith, ordinea internațională ar putea intra într-o „spirală de acțiune/reacție” în care arsenalele nucleare ale puterilor nucleare ale lumii se pot extinde doar dacă Statele Unite sau Rusia aleg să își reducă angajamentul față de dezarmarea nucleară sau chiar să își mărească propriile arsenale nucleare.
Acest lucru subliniază fragilitatea paradigmei descurajării nucleare, care a dominat de la începutul erei Războiului Rece, între 1947 și 1991.
„Fiecare parte percepe acţiunea celeilalte ca ostilă şi crede că trebuie să se apere de ea pentru că este mai puternică. De aici a venit acel număr imens de focoase nucleare (în timpul Războiului Rece) – apoi a fost necesar să ieşim din asta. Aşa că suntem acum probabil la începutul acestui proces”, a spus Smith.
În contextul conflictului din Ucraina, propunerea Poloniei de „partajare a armelor nucleare” ca răspuns la amplasarea de arme nucleare tactice rusești în Belarus este o ilustrare recentă a mentalității de descurajare în acțiune. Aceasta ar include membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care ar urma să desfășoare și să utilizeze în comun arme nucleare americane.
Agenția de știri japoneză îl citează pe Smith, care a declarat că, cu acest tip de abordare de descurajare, atunci când o parte își îmbunătățește armele nucleare, cealaltă parte va fi cu siguranță destabilizată și va căuta să își sporească propriile capacități militare.
Modalitatea prin care aceste spirale pot fi prevenite
Smith susține că este esențial să se elimine ideea că armele nucleare, care produc niveluri catastrofale de radiații, sunt valoroase din punct de vedere tactic pentru a opri aceste „spirale” de proliferare nucleară.
„Cred că este foarte important să demistificăm armele nucleare – în primul rând să înţelegem cât de îngrozitoare sunt şi, în al doilea rând, să înţelegem că, din punct de vedere militar, sunt aproape inutile”, a spus Smith.
Smith a subliniat, de asemenea, că, în ciuda preocupărilor legate de disputele comerciale și de Taiwan, legăturile dintre SUA și China sunt în realitate „pe masă” și sunt în curs de negociere.
El și-a exprimat speranța că cerințele lor rigide vor fi reevaluate în lumina obiectivelor comune ale celor două țări în ceea ce privește combaterea bolilor infecțioase, prevenirea schimbărilor climatice, precum și dezarmarea și neproliferarea nucleară.
SUA și Europa ar trebui să aibă o mai mare cooperare cu națiunile din Sudul Global
În ceea ce privește concepția eronată din diplomația occidentală conform căreia țările din Sudul Global „sprijină” Rusia în detrimentul Ucrainei, Smith a subliniat că acest lucru poate părea „justificat” din punctul său de vedere.
El remarcă faptul că, deși aceste națiuni consideră invazia Rusiei în Ucraina drept o încălcare a suveranității lor naționale și doresc ca războiul să se încheie din cauza efectelor negative observate în scăderea exporturilor de bunuri din zonă, cum ar fi alimentele și îngrășămintele, pur și simplu nu consideră că aceasta este problema lor – o poziție care reflectă modul în care au fost tratate istoric de puterile occidentale.
„Ele subliniază cu oarecare dreptate că atunci când au avut războaie sau conflicte armate în ultimii ani, li se spunea adesea de către reprezentanţii Nordului Global doar să rezolve problema şi să înceteze lupta. Deci, asta încearcă ele să spună acum Ucrainei şi Rusiei”, continuă acesta.
Smith susține că, pentru a asigura o încetare a focului în Ucraina și pentru a opri proliferarea nucleară, este esențial să se înțeleagă perspectiva Sudului Global și că Statele Unite și Europa ar trebui să lucreze pentru a coopera mai mult cu aceste țări pe arena globală.