Cota unică de impozitare va scădea de la 16% la 12% începând de anul viitor atât pentru venitul personal, cât şi pentru profitul corporativ. Măsura, inclusă în programul de guvernare anunţat astăzi de Alianţa România Dreaptă (ARD), este de nartură a încuraja economia privată, contribuind la creşterea consumului final, a economisirii, a investiţiilor private, dar şi la atragerea unor fluxuri mai mari de capital străin.
O altă măsură cerută de mult timp de întreprinzătorii privaţi – reducerea contribuţiilor sociale – se va aplica abia din 2015, potrivit programului ARD. Propunerea vizează diminuarea ratei totale a contribuţiilor sociale în sarcina angajatorului cu cinci puncte procentuale, de la 44,4% la 39,4%, urmând a contribui la reducerea costului forţei de muncă, dar şi a evaziunii fiscale, prin creşterea conformării voluntare.
ARD ia în calcul şi o măsură specială în privinţa contribuţiilor sociale, propusă de avocatul Gabriel Biriş, a anunţat Adrian Videanu, şeful campaniei electorale a ARD, luat în calcul de Alianţă şi pentru funcţia de premier. Propunerea lui Biriş vizează introducerea unei pseudo-cote unice de asigurări sociale, redusă puternic la 30% (10% angajat, 20% angajator) pentru venituri din activităţi dependente.
Vestea proastă vine pentru cei care obţin venituri din alte activităţi, deoarece aplicarea urmează a fi extinsă şi la acestea, cu o cotă de 25%. Totodată, baza de calcul va fi limitată la 4 salarii medii, cu aplicarea unei deduceri în funcţie de numărul copiilor aflaţi în întreţinere. Potrivit calculelor iniţiatorului, În cazul unui salariu de 700 de lei, câştigul angajatului va fi de 59 de lei (fără copii în întreţinere), iar al angajatorului de 60 de lei. La salarii mai mari, de 10.000 de lei, spre exemplu, câştigul angajatului va ajunge la 539 de lei, iar al angajatorului la 1.156 de lei. Costul calculat al măsurii este de 5 miliarde de lei, dar acesta ar trebui să fie compensat prin efectul reducerii evaziunii (care are un cost estimat de 30 miliarde de lei în 2011), astfel încât, susţine Biriş, măsura va duce la creşterea veniturilor statului încă din primul an.
O măsură propusă de ARD împotriva căreia s-au pronunţat în repetate rânduri asociaţiile investitorilor este creşterea salariului minim brut de la 700 de lei la 850 de lei chiar de la începutul anului viitor, în 2015 urmând a fi aplicată o creştere suplimentară, până la 1.000 de lei. Reprezentanţi ai băncii centrale au prezentat mai multe studii în trecut care arată că o majorare a salariului minim pe economie agravează presiunile inflaţioniste şi măreşte riscul şomajului.
În opinia lui Adrian Videanu, astfel de efecte vor fi temperate de măsura diminuării contribuţiilor sociale, care va contrabalansa eventuala creştere a costurilor pentru angajatori, în timp ce riscurile inflaţioniste vor fi atenuate de posibila îndreptare a veniturilor suplimentare către plata ratelor bancare şi nu neapărat spre consum. Programul ARD anticipează însă o majorare a consumului privat cu 4,2% în 2013, faţă de 1,1% în 2012, în timp ce pentru inflaţia medie anuală mizează pe atingerea unui nivel de doar 3,5% anul viitor (comparativ cu 3,4% anul acesta).
Proiecţiile ARD pentru 2013, în condiţiile aplicării măsurilor din programul de guvernare, includ o creştere economică reală de 3,6%, limitarea deficitului bugetului general consolidat la 2,9% din PIB, iar a deficitului de cont curent la 4,9% din PIB (faţă de 4% anul acesta. Potrivit estimărilor Alianţei, câştigul salarial mediu brut va urca la 2.249 lei, de la 2.080 de lei anul acesta, avansul provenind în special din sectorul privat, iar rata şomajului va coborî la 6,8%, de la 7,3% în 2012, în condiţiile în care numărul mediu de salariaţi ca creşte cu 75.000 de persoane, la 4,515 milioane. Până în 2016, numărul mediu de salariaţi ar urma să se majoreze cu 265.000 de persoane.