Principalele taxe scad, însă nivelul de colectare se îmbunătățește. Cheltuielile bugetului cresc, dar deficitul rămâne în grafic. Cât de realist este programul opoziției?
La prima vedere, nu a fost uitat nimeni: bugetari și angajați la privat, întreprinzători și asistați social, șomeri și agricultori. Pentru fiecare categorie, programul economic lansat de Uniunea Social Liberală promite o schimbare în bine. Salarii mai mari, impozite mai mici, mediu de afaceri mai prietenos, locuri de muncă, investiții publice. Problemele apar când ne aplecăm mai în detaliu asupra propunerilor opoziției.
USL vrea, de exemplu, ca politicile economice pe care le va aplica să ducă la creșterea numărului de locuri de muncă din economie cu un milion.
„Obiectivul este foarte generos, dar, în același timp, absolut necesar – criza a dus la dispariția a 700.000 de slujbe, lucru care afectează coeziunea socială și erodează pur și simplu sistemul democratic“, spune profesorul în economie Daniel Dăianu.
Totuși, afirmă el, o primă problemă este dacă cele un milion de joburi nou-apărute echivalează cu un milion de persoane nou-angajate. „Asta ar însemna o creștere a stocului de forță de muncă activă cu 20%-25% în patru ani, ceea ce reprezintă o ipoteză de-a dreptul eroică“, crede Dăianu. În plus, ținând seama că în programul USL se estimează o creștere economică reală de circa 4% pe an în perioada următoare, ar reieși că aproape toată majorarea PIB se va baza pe noile locuri de muncă.
„Este ca și cum nu ar mai avea loc nici creșterea productivității și nici progres tehnologic la nivelul joburilor deja existente, ceea ce e cel puțin ciudat“, explică Dăianu. Neconcordanța dintre prognoza de creștere și numărul de locuri de muncă noi se mai domolește dacă presupunem, însă, că o bună parte din ele vor fi joburi scoase la lumină din economia subterană.
Avalanșă de lapte și miere
Alianța PSD-PNL-PC vrea și scăderea TVA la produsele de bază până la 9%. Doar că acest lucru nu se va simți deloc în buzunarele românilor: de fapt, TVA-ul la carne, legume, fructe ori pâine va rămâne 24%, dar numai nouă puncte procentuale din acesta va merge la buget, în timp ce 15 puncte procentuale îi vor fi deduse producătorului. Așadar, efectul asupra prețurilor finale va fi nul.
În același timp, USL dorește crearea unui comitet parlamentar care să urmărească toate contractele publice cu valoare mai mare de 100.000 de euro (probabil, câteva mii pe an la nivel național) sau condiţionarea participării la licitaţiile pentru lucrări publice de existenţa a minimum 10% din angajați cu vârsta de până la 25 de ani și cel puțin un an vechime în companie (experții spun că o astfel de prevedere nu are zile lungi, căci va fi considerată discriminatorie).
Se mai promite introducerea principiului „Single control act“- un singur control la doi ani, cu tematică prestabilită și preanunțată și cu durata maximă de 30 de zile pentru IMM-uri și 90 de zile pentru marii contribuabili. De asemenea, USL anunță că va urmări capitalizarea CEC și Eximbank, realizarea gratuită a cadastrului agricol ori „scutirea de impozitare, pe o perioadă de cinci ani, a dividendelor care vor fi reinvestite în utilaje și echipamente tehnologice sau cercetare-dezvoltare“.
Problema cu această din urmă promisiune este că, dacă nu este o confuzie de termeni, se pare că scutirea de impozit a profitului reinvestit a fost înlocuită de o măsură cu un grad înalt de originalitate.
Paradox bugetar
Toate aceste tăieri de taxe nu vor duce, însă, la scăderea încasărilor bugetare (care au atins 33% din PIB din 2010), cred reprezentanții USL. Dimpotrivă, acestea ar urma să atingă 38% din PIB pe parcursul mandatului opoziției, adică vor fi cu cel puțin șase miliarde de euro mai mari decât în prezent.
Cum se vor obține banii în plus? Prin „combaterea eficientă a evaziunii fiscale“, „îmbunătățirea colectării (inclusiv prin audit internațional)“, „creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene“ ori „introducerea de contracte de performanță în sistemul public“. Măsuri generale, pe care și le propune și guvernul actual, dar ale căror rezultate sunt greu de estimat și de cuantificat.
USL mai dorește să revizuiască redevențele încasate de stat (de aici ar putea ieși, într-adevăr, ceva bani, însă, cel mai probabil, contractele existente nu vor putea fi atacate înainte de expirare), sistemul de vânzare a drepturilor de poluare și sistemul de taxare a tranzacțiilor speculative. Este greu de crezut că ultimele două surse ar putea aduce venituri suplimentare care să cântărească cu adevărat la nivelul bugetului general consolidat.
Singura măsură ce ar putea avea impact semnificativ asupra bugetului este reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri și servicii. Acestea reprezintă cam șapte miliarde de euro anual, așa că ar putea fi vorba de o economie de 3,5 miliarde de euro.
Doar că, în cadrul unei recente discuții online, Victor Ponta a admis că nu sunt vizate toate cheltuielile cu bunuri și servicii (adică nu se va atinge nimeni de cheltuielile de întreținere ori de chiriile instituțiilor publice și nici de cele legate de sănătate, acestea din urmă reprezentând cam 55% din total), ci doar cele la care se pot face reduceri fără prea mari probleme: mașini, deplasări în străinătate, consumabile. În concluzie, economia potențială scade abrupt, la maximum câteva sute de milioane de euro anual.
Concurența este bună
În ciuda numeroaselor bâlbe din documentul publicat de opoziție, reprezentanții mediului de afaceri par să fie oarecum plăcut surprinși. „Membrii Comitetului de direcție al Consiliului Investitorilor Străini au citit cu interes programul elaborat de USL. CIS speră că se va coagula, dincolo de culoarea politică, voința de a acționa cu prioritate pentru stimularea investițiilor în infrastructură, agricultură, energie, de a accelera utilizarea fondurilor europene și de a crea un mediu de afaceri predictibil, transparent și mai puțin birocratic“, spune Doina Ciomag, director executiv al instituției.
La rândul său, Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), a salutat dorința de scădere a CAS enunțată de USL, dar și curajul de a lua măsuri nepopulare de care a dat dovadă până în prezent coaliția guvernamentală.
„Până la urmă, competiția politică joacă în sfârșit și în favoarea mediului de afaceri. Vedem că, imediat după lansarea programului opoziției, reprezentanții puterii au anunțat din nou că iau în calcul la modul serios reducerea cotei de contribuții sociale“, a conchis Pogonaru. Într-un fel, se pare că lupta politică se dă acum nu în funcție de cine dă, ci de cine taie mai mult.
Programul opoziției ar crește deficitul cu cel puțin 3% din PIB
Una dintre cele mai importante măsuri economice vizate de alianța PSD-PNL-PC este reducerea impozitului pe venit. Având în vedere că, pe baza datelor INS valabile pentru octombrie 2010, se poate estima că circa 20% din angajați câștigau brut între 670 și 800 de lei, iar alți aproximativ 45% între 800 și 1.600 de lei, se poate calcula că statul va pierde anual din această măsură cam 1,8 miliarde de lei (adică circa 440 de milioane de euro sau 0,37% din PIB).
În plus, schimbarea sistemului de impozitare ar putea avea și alte efecte, mai dificil de cuantificat. Gabriel Biriș, founding partner al Biriș Goran, spune că, pentru stat, este foarte simplu și ieftin de administrat actuala cotă unică. În plus, chiar și sistemul aplicat azi îi ajută pe cei cu venituri mici. „Impozitarea progresivă funcționează ca o cutie de viteze clasică, în mai multe trepte, în timp ce cota unică însoțită de deduceri degresive, cum avem noi astăzi, este la fel ca o cutie de viteze cu variație continuă – deducerile scad pe măsură ce veniturile cresc, astfel încât cei cu venituri foarte mici pot plăti chiar zero impozit la stat, iar cei cu venituri peste o anumită sumă ajung la 16%“, explică el.
Cum să omori găina cu ouă de aur
Dar la această diminuare se va adăuga și cea rezultată din introducerea unei taxe pe valoarea adăugată de doar 9% la produsele alimentare de bază. Având în vedere că în România se vând anual alimente de circa 15 miliarde de euro, dacă cele de bază (cereale, pâine, lapte, carne, legume și fructe) reprezintă numai 20% din acestea, un calcul simplu ne arată că statul va încasa cu mai mult de jumătate de miliard de euro în minus. Suma echivalează cu 0,5% din PIB.
Problema este că, la nivelul prețurilor, sunt șanse mari ca deciziile să nu se simtă. Dincolo de „păcăleala“ de la alimentele de bază, există riscul ca reducerea treptată a taxei să fie ignorată de retaileri.
„Este necesară o relaxare de tip șoc. Scăderea cu unul, maximum două puncte procentuale a TVA va fi luată ca un beneficiu de mediul de afaceri, fără să se materializeze într-un beneficiu pentru populație. Credeți că vreun comerciant în această țară va sta, dacă reduc TVA de la 24% la 23%, să refacă prețurile la raft?“, spune fostul ministru Adriean Videanu.
Facilități cu dublu sens
Scăderea cu cinci puncte procentuale a contribuțiilor sociale ar cântări și ea greu la buget. Se poate estima că, raportat la nivelul din 2010, încasările s-ar reduce cu peste cinci miliarde de lei anual. Suma echivalează cu aproximativ 1% din PIB. În plus, ca și în cazul TVA, sunt voci care cred că efectul pozitiv preconizat (respectiv scoaterea la lumină a unor locuri de muncă sau a unor venituri din zona obscură a economiei) se va lăsa așteptat mult și bine.
„Reducerea CAS nu este de impact dacă nu se schimbă baza la care se calculează. Există un prag de rezistență la nivelul contribuabilului. Eu cred că acesta vrea să dea la stat maximum 20-25% din ceea ce câștigă. De aceea, avem nevoie de un plafon maxim la care să se plătească CAS, adecvat la această realitate“, afirmă Gabriel Biriș.
Pe lista promisiunilor urmează „Zero taxe pentru angajații part-time sub 25 de ani sau peste 55 de ani“. În primul rând, programul opoziției nu precizează dacă aceștia ar urma să fie scutiți doar de contribuțiile sociale sau și de impozitul pe venit. Însă, indiferent de variantă, foarte multe firme vor fi tentate să utilizeze această facilitate. De exemplu, schimbând contractele de muncă full time ale salariaților tineri sau care se apropie de vârsta de pensionare cu unele pe 6 ore sau 4 ore de muncă pe zi. Cum 14% din angajați (circa 600.000) se încadrează în limitele de vârstă pentru acordarea facilității dacă numai pentru jumătate dintre ei se va decide adoptarea de contracte part-time bugetul ar putea pierde peste un miliard de lei pe an la plata CAS și încă 1,3 miliarde de lei anual din impozitul pe venit. În total, cam 0,5% din PIB.
Un calcul care ne dă fiori
Iar „găurile“ nu se opresc aici. Scutirea de plata CAS pe un an pentru angajații noi (care trebuie menținuți în funcție cel puțin un an după încetarea facilității), deși aparent una dintre cele mai încurajatoare măsuri pentru mediul de afaceri, deschide și ea drumul unor potențiale abuzuri.
Vor exista, cu siguranță, destule afaceri care se vor muta de pe o firmă pe alta la fiecare doi ani doar pentru a putea scăpa de jumătate din contribuțiile sociale (asta dacă nu cumva vor da faliment exact în momentul în care ar trebui să înceapă să plătească CAS-ul). Rețeta este clasică și a fost practicată de mii de sereleuri în anii ’90, când firmele erau scutite de impozitul pe profit în primul an de activitate. În ceea ce privește impactul asupra bugetului, este greu de crezut, totuși, că va fi vorba de o scădere a încasărilor de mai mult de 0,1% din PIB.
În total, măsurile trecute în revistă până acum ar putea aduce o reducere a încasărilor cu circa 3,3% din PIB în primul an. Ceea ce ar însemna, pentru 2011, un deficit bugetar de 7,7%, mai mare decât cel atins în cel mai greu an al crizei, 2009. Evident că putem lua în calcul și scenariul optimist.
„Fiscalitate mai redusă nu înseamnă venituri mai puţine la buget“, consideră liderul PNL, Crin Antonescu, amintind că, după introducerea cotei unice de 16%, încasările bugetare au crescut încontinuu timp de câțiva ani. Acest raționament aparent perfect logic, ar putea fi contrazis, însă, de o realitate crudă: nici relaxarea fiscală propusă de USL nu este la fel de spectaculoasă ca aceea realizată de Alianța DA și nici ratele de creștere economică așteptate pentru următorii ani nu sunt la fel de mari ca acelea din perioada 2005-2008.
OFERTA OPOZIȚIEI, SUB LUPA EXPERȚILOR
Semne de întrebare
Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate
Prea puține cifre
Daniel Dăianu, fost ministru de finanțe
„De pildă, nu sunt menționate aproape deloc restricțiile ce pot exista, cum ar fi rata inflației ori constrângerile externe. În plus, se vorbește prea puțin despre consolidarea fiscală, ce nu s-a încheiat încă. Nu pot fi, însă, trecute cu vederea și unele lucruri bune“, precizează Dăianu.
IMPACTUL REDUCERILOR
Doina Ciomag, director executiv CIS
