Statistica pe primul semestru al acestui an indica o imbunatatire evidenta a starii economiei romanesti, cel putin la nivelul indicatorilor macroeconomici. Comparativ cu performantele reale ale societatilor autohtone, datele comunicate de Institutul National de Statistica par a arata depasirea perioadei de recesiune. Insa cifrele reflecta intr-o mare masura rezultatul politicilor monetare restrictive si iertarea marilor datornici, mult discutata restructurare a gaurilor negre din economie fiind amanata.
Productia industriala realizata in primul semestru s-a majorat comparativ cu perioada similara din anul trecut cu 4,3%, in conditii comparabile din punctul de vedere al numarului de zile lucratoare, iar cresterea s-a datorat industriei prelucratoare. Exporturile realizate in primul semestru au totalizat 6.219 milioane dolari, cu 9,1% mai mari ca in aceeasi perioada a anului trecut.
Deficitul comercial a atins 1.759,6 milioane dolari, in scadere cu 300 milioane de dolari fata de primele sase luni din 2001. Rezerva valutara a Bancii Nationale este de aproape sase milioane dolari, in crestere fata de inceputul anului. In plus, rata inflatiei pe sapte luni este de numai 9,8%, ceea ce inseamna ca pana la sfarsitul anului nu va depasi cele 22% impuse in acordul cu organismele finantatoare internationale.
Aceste evolutii dau impresia unei economii aflate in revenire de forma, si permite guvernantilor sa se mandreasca cu respectarea prognozelor efectuate pentru acest an. Pline de optimism, oficialitatile declara ca pana la sfarsitul anului se va obtine o crestere a produsului intern brut (PIB) cu 4,5%, dupa ce anul trecut cresterea a fost de 5,3%.
Toate aceste date pozitive sunt puse in pericol de efectele incetinirii procesului de restructurare a marilor societati, care inregistreaza pierderi si nu-si platesc sistematic contributiile la bugetele locale si de stat. Protejarea marilor datornici a fost politica pe care guvernul Nastase a adoptat-o inca de anul trecut, pentru a obtine o crestere rapida a productiei industriale. Tot mai multe intreprinderi si-au reluat activitatea, au facut chiar noi angajari, reducandu-se totodata si numarul de someri. Analistii economici estimeaza ca volumul arieratelor (platile restante catre furnizorii de utilitati) se aproprie de 50% din PIB.
Partea proasta este ca incasarile bugetului de stat se reduc, ceea ce implica reducerea cheltuielilor pentru sanatate, invatamant etc. Diferenta pana la nivelul incasarilor preconizate la buget este trecuta in sarcina populatiei, care trebuie sa plateasca o factura energetica din ce in ce mai ridicata. Reversul medaliei este ca intretinerea unei locuinte a devenit atat de scumpa, incat tot mai multi cetateni nu-si vor mai permite sa achite costurile, in final tot bugetul avand de suferit. Potrivit unui sondaj realizat de institutul de cercetare de piata GFK Romania, in perioada mai 2001 – aprilie 2002, trei sferturi din populatie considera ca economia merge intr-o directie gresita.
O alta concluzie a sondajului este ca majoritatea romanilor vor cheltui mai putin, in urmatorul an, pentru achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata si nu vor realiza economii. Astfel, 81% din persoanele chestionate au declarat ca nu vor face economi in aceasta perioada.
Pe tot parcursul perioadei de raportare, peste jumatate din persoanele chestionate au apreciat ca situatia financiara a familiilor lor este mai proasta ca in urma cu un an. Procentajul celor care au declarat ca evolutia a avut un trend pozitiv in ultimele 12 luni s-a plasat intre 15 si 20%. La nivelul lunii aprilie 2002, 55% din populatie a raportat o situatie financiara mai proasta, si numai 15% considera ca aceasta s-a imbunatatit. Discrepanta dintre imbunatatirea indicatorilor macroeconomici si perceptia negativa a populatiei referitoare la scaderea nivelului de trai consta in ecuatia unei cresteri economice pe datorie. Nota de plata a consumului actual va fi achitata in perioada urmatoare, iar dimensiunea acesteia este suficient de mare pentru a crea o criza economica de proportii.
Semnale negative vin si din partea Uniunii Europene, zona care absoarbe 70% din exporturile romanesti. Comisia Europeana a redus previziunile referitoare la cresterea economica a zonei euro pentru trimestrul al treilea, si economistii considera ca ar fi necesare noi revizuiri in sens negativ, tinand cont de scaderea burselor mondiale si de incetinirea activitatii economice in SUA. Organul executiv al Uniunii Europene continua sa anticipeze o crestere de 0,3 – 0,6% pentru trimestrul al doilea, insa prognozeaza o majorare de 0,6 – 0,9% pentru urmatoarele trei luni, comparativ cu cresterea de circa 1% estimata anterior. Revizuirea este o consecinta a ritmului lent cu care avanseaza sectorul de productie a SUA, precum si a conjuncturii defavorabile din sectoarele distributiei si constructiilor din zona euro.
Pentru romani, aceste evenimente se traduc printr-o micsorare a cererii pentru oferta de export. Deja societatile cu pondere ridicata a exporturilor in total productie se plang de reducerea contractelor cu partenerii straini, ca urmare a reducerii consumului in statele zonei euro. Acesta este si principalul motiv pentru care institutele de analiza straine si-au redus prognozele, nu numai pentru Romania, dar si pentru intreaga regiune est-europeana. Media pentru statele foste comuniste din regiune este de 3 – 3,5% in acest an, cresterea economica fiind influentata negativ si de scaderea investitiilor straine in regiune. Pentru Romania trebuie tinut cont ca motorul dezvoltarii economice de anul trecut l-a constituit majorarea consumului intern, factor pe care nu se mai poate miza in prezent, in conditiile in care preturile la energie si combustibili au explodat, practic, in acest an.