Într-un context în care tot mai mulți români se plâng de costul ridicat al locuirii, peste 2,5 milioane de case și apartamente din România figurează ca neocupate. Aceasta înseamnă un sfert din totalul locuințelor din țară, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Fenomenul este vizibil inclusiv în marile orașe, unde cererea de spații locative rămâne ridicată. Bucureștiul, de exemplu, are peste 218.000 de locuințe înregistrate ca nefiind locuite de nimeni.
Locuințe goale, în timp ce cererea explodează
Numărul mare de case și apartamente declarate neocupate pare, la prima vedere, o anomalie. În realitate, specialiștii spun că situația este mult mai complexă.
În București, una din cinci locuințe nu este locuită, conform datelor recensământului din 2021. Este o creștere semnificativă, de aproape 160% față de anul 2011.
Nu toate aceste locuințe sunt efectiv goale. Unele sunt ocupate, dar nu legal. Proprietarii aleg să închirieze fără contract, pentru a evita taxele către stat.
În alte cazuri, locuințele sunt pur și simplu scoase la vânzare, dar rămân nevândute pentru ani de zile. Altele stau închise, cu „zero persoane” la întreținere, dar proprietarii continuă să plătească taxe pentru ele.
Românii, mai degrabă investitori decât chiriași
Un motiv frecvent pentru care locuințele sunt păstrate neocupate ține de mentalitatea românilor privind proprietatea.
Potrivit datelor Băncii Naționale (BNR), peste 75% din averea românilor este reprezentată de proprietăți imobiliare. Nu este vorba despre dorința de a obține profit imediat, ci mai degrabă despre percepția locuinței ca investiție sigură.
Această atitudine duce la o lipsă de disponibilitate reală pe piața de închiriere, ceea ce contribuie la menținerea chiriilor la un nivel ridicat.
Iar în lipsa unui control strict din partea autorităților, mulți aleg să țină locuințele neocupate, chiar și în condițiile în care întreținerea și taxele generează costuri constante.
Din punct de vedere legal, proprietarii ar trebui să declare la autorități toți acești chiriași și să-și plătească dările către ANAF, însă lucrurile nu stau chiar așa în foarte multe cazuri.
Locuințe goale, un fenomen național, cu rădăcini demografice
Fenomenul locuințelor neocupate nu este specific doar Capitalei. Județul Iași se află pe locul al doilea, cu peste 127.000 de locuințe goale.
Urmează județele Argeș, Prahova, Bihor, Timiș și Cluj. În total, aproape 10 milioane de locuințe sunt înregistrate în România, dintre care 2,5 milioane sunt declarate ca neocupate.
Nu toate sunt case de vacanță sau reședințe secundare. În multe cazuri, este vorba de locuințe principale, abandonate din cauza plecării proprietarilor în străinătate sau a scăderii numărului de membri ai familiei.
Criza demografică lasă străzi întregi pustii
Pe fundalul unei scăderi dramatice a natalității, România se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a populației. Dacă în anul 1925 se nășteau aproape 500.000 de copii, anul trecut numărul nașterilor a scăzut sub 150.000. Iar tendința continuă, cu fiecare lună înregistrându-se un spor natural negativ.
„În curând generația decrețeilor va ieși la pensie, iar piramida este inversată. Ceea ce va pune o presiune foarte mare asupra economiei în general și asupra sistemului de pensii, deci asupra sistemului financiar”, spune sociologul Dan Petre pentru ProTV.
Declinul populației afectează direct piața imobiliară. Pe o stradă din Sectorul 2 al Capitalei, localnicii spun că mai multe case au rămas nelocuite și s-au degradat vizibil. Imaginea este tot mai des întâlnită în orașe mari și mici deopotrivă.
Bărbat: „Toate casele erau locuite. Au fost case unde nu a venit nimeni și care au rămas părăsite și degradate, aici sunt doar o mică parte pe această stradă în capăt”.
Ce poate face statul cu aceste locuințe
În opinia unor specialiști, locuințele abandonate ar putea fi preluate de stat pentru a fi transformate în locuințe sociale. Dar procedura actuală este greoaie și adesea blocată de birocrație.
Matei Sumbascu, președintele asociației RiRise: „Ar trebui să fie un fond de locuințe la care putem apela în caz de dezastru. Statul ar trebui să facă uz de programele pe care le are și de asemenea, să înțeleagă cât de multe locuințe libere există în societate, să înțeleagă câte și cum ar putea să ajungă în grija statului și ar putea să fi folosite”.
Problemele legate de aceste locuințe nu sunt doar de natură economică. Ele afectează și comunitățile în care se află, prin acumularea de datorii la întreținere și degradarea clădirilor.
Radu Opaina, Federația Asociațiilor de Proprietari din România: „Au cheltuieli la întreținere, acumulează datorii, creează mari probleme asociaților de proprietari și vecinilor din blocurile respective și în final cu eforturi din partea asociației se ajunge la executarea silită a acestor apartamente pentru recuperarea prejudiciilor respective sau în cel mai fericit caz se identifică moștenitorul sau proprietarul de drept și este sancționat, este forțat să plătească”.
Conform ultimului recensământ, numărul locuințelor neocupate a crescut cu 70% în doar un deceniu. Un semnal clar că problema este reală, se extinde și, deocamdată, nu are o soluție pe termen scurt.
