Puterea nominală de cumpărare pe cap de locuitor din România a crescut cu aproape 12% anul trecut, rezultat care menţine ţara pe locul 33 din 42 de state europene cuprinse într-un studiu GfK. Venitul disponibil pe cap de locuitor al românilor a fost de 4.181 de euro în 2016, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din media europeană. În 2016, România avea doar zece judeţe în care puterea de cumpărare a locuitorilor depăşea media naţională. Abia bucureştenii, care au cea mai mare putere de cumpărare din ţară, se apropie de nivelul locuitorilor din Polonia, potrivit studiului citat. Deşi au una dintre cele mai slabe puteri de cumpărare din regiune, nouă din zece români sunt pasionaţi de mersul la cumpărături, pondere care îi plasează pe primul loc în regiune la acest capitol, potrivit unui studiu realizat de GfK.
O parte din banii lăsaţi de români în magazine şi restaurante ajung în buzunarele proprietarilor de malluri sub formă de chirii. La creşterea de peste 11% înregistrată de aceştia în 2016 a contribuit şi includerea în top a Shopping City Timişoara şi a Mercur Center din Craiova, care au cumulat venituri de 10,5 mil. euro. Chiar şi fără cele două malluri noi, creşterea faţă de 2015 s-ar fi păstrat la un nivel ridicat, de 9,3%, deoarece chiriile fluctuează în funcţie de rezultatul vânzărilor retailerilor. Cu cât magazinele vând mai mult, cu atât chiria încasată de proprietarii spaţiilor se măreşte.
Cu banii încasaţi pe închirierea spaţiilor, proprietarii îşi acoperă împrumuturile accesate pentru construcţia mallurilor. Nivelul datoriilor celor 63 de malluri din România a ajuns anul trecut la 3,6 mld. euro, conform datelor comunicate de proprietari la Ministerul Finanţelor Publice.
Interesant este faptul că aproape jumătate din banii proveniţi din închirierea a peste 6.700 de magazine amplasate în centrele comerciale din ţară au ajuns la proprietarii celor 16 malluri funcţionale pe tot parcursul lui 2016 în Bucureşti. Analiza Capital nu include centrele comerciale care s-au deschis în ultima parte a anului trecut, precum ParkLake şi Veranda Mall din Bucureşti sau Shopping City Piatra Neamţ.
Suprafaţa totală de vânzare a mallurilor din Bucureşti are o pondere de circa 35% în stocul total de centre comerciale din ţară, Capitala având o densitate medie de 650 mp de spaţiu de retail la mia de locuitori, cu un sfert peste media celorlalte oraşe mari din ţară, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Regii mallurilor
Analiza extinsă asupra afacerilor tuturor centrelor comerciale din România, realizată în exclusivitate de revista Capital, arată că cele 15 malluri ale sud-africanilor de la New Europe Property Investments (NEPI) le-au adus anul trecut peste 126 mil. euro, ceea ce îi face liderii detaşaţi ai acestui sector imobiliar. Topul marilor proprietari este completat pe locul doi de antreprenorul ieşean Iulian Dascălu care a încasat de pe urma celor cinci malluri ale sale venituri cu aproape 10% mai mari faţă de 2015, adică 71,6 mil. euro.
Poziţia a treia în clasament este păstrată de cele două proiecte ale Băneasa Investments, firmă controlată de omul de afaceri Gabriel Popoviciu. Dacă cifra de afaceri a Shopping City Oradea, scos la vânzare anul trecut din cauza performanţelor slabe, a stagnat, veniturile Zonei Comerciale Băneasa (care include Băneasa Shopping City) au crescut cu 4,6% până la 49,2 mil. euro. De altfel, pentru al treilea an consecutiv de când Capital realizează acest top, proiectul din Băneasa se află pe primul loc în topul mallurilor cu cele mai mari afaceri din ţară.
Gabriel Popoviciu este urmat în topul proprietarilor de AFI Europe care a obţinut afaceri cumulate de 41,6 mil. euro în Bucureşti şi Ploieşti, rezultat mai mare cu 8% faţă de cel din 2015. Cele patru malluri ale Immofinanz din Cluj-Napoca, Constanţa, Baia Mare şi Piteşti au generat 35,3 mil. euro, cu 12% mai mult decât anul anterior. Dacă primele cinci poziţii din top au rămas neschimbate faţă de 2015, locul şase a fost preluat de austriecii de la S Immo, proprietarii Sun Plaza din Bucureşti. Cele 16,3 mil. euro încasate de S Immo în 2016 au depăşit cu aproape 43% rezultatul celor trei parcuri de retail deţinute de Argo Real Estate în Iaşi, Suceava şi Oradea.
Afacerile rulate anul trecut de cei mai mari şase proprietari au o pondere de 68,8% în veniturile încasate de toate mallurile din ţară.
Schimbări în top
Primele două poziţii în ierarhia mallurilor cu cele mai mari afaceri din 2016 sunt neschimbate de doi ani. Zona Comercială Băneasa este urmată în clasament de AFI Palace Cotroceni, care a avut anul trecut venituri din chirii de 36,6 mil. euro. Primul an integral de funcţionare a urcat Mega Mall pe locul trei în top, cu afaceri de 26,4 mil. euro, devansând Iulius Mall Timişoara, care a coborânt pe poziţia a patra cu 21,3 mil. euro. Iulius Mall Cluj a căzut două locuri în top după ce afacerile centrului comercial au stagnat la nivelul de 17,5 mil. euro, iar acum se află pe poziţia a şasea. La rândul său, zona comercială a complexului Palas din Iaşi a urcat o poziţie şi se situează pe locul cinci cu afaceri de 18,9 mil. euro. Şi în 2016, Iulian Dascălu a reuşit să îşi păstreze trei locuri în top zece.
Tabloul general arată rezultate pozitive pentru mai mulţi proprietari în 2016 faţă de 2015. Anul trecut 36 din cele 63 de malluri din România au înregistrat profit, după ce cu un an mai devreme erau doar 21 de centre comerciale cu profit dintr-un total de 61 funcţionale. Rezultatul cumulat al acestora a fost de 190 mil. euro, însă aproape un sfert din această sumă reprezintă profitul AFI Palace Cotroceni. Trebuie remarcat faptul că, în special în cazul acestui mall, dar şi al altora şase din top, profitul mallurilor depăşeşte cifra de afaceri, situaţie contabilă întâlnită în cazul vânzării unor active sau al încasării unor dobânzi sau penalităţi. Pierderile cumulate ale celorlalte 27 de centre comerciale au fost de 89,5 mil. euro anul trecut, cu Mega Mall şi Shopping City Timişoara pe primele locuri cu pierderi de 21 mil. euro, respectiv 8,4 mil. euro.
La capitolul datorii, Mega Mall a rămas pe primul loc cu o sumă de 276 mil. euro. Dacă în urmă cu un an pe locul doi în topul datornicilor era AFI Palace Cotroceni, acum locul acestuia a fost luat de Bucureşti Mall, care figurează cu datorii de 215 mil. euro, urmat îndeaproape de Palas Iaşi. Centrul comercial din Cotroceni este abia pe locul patru, cu datorii de circa 208 mil. euro, conform datelor transmise Ministerului Finanţelor Publice. Locul cinci este ocupat de Plaza România cu datorii de circa 184 mil. euro. Datoriile cumulate ale celor cinci centre comerciale reprezintă 30% din datoriile tuturor mallurilor din România.
Malluri noi
România se află pe poziţia a treia în topul ţărilor europene cu cele mai noi malluri, în condiţiile în care 82% din centrele comerciale funcţionale la finalul anului 2016 au fost deschise în ultimii zece ani, faţă de o pondere de doar 38% la nivelul Europei, potrivit unei analize a Cushman & Wakefield.
În acest clasament, România este depăşită de Bulgaria şi Serbia, care, de asemenea, intră în categoria pieţelor emergente din ultimii zece ani, în timp ce pieţele mature, precum Germania, Franţa şi Marea Britanie, se află în partea inferioară a topului, în condiţiile în care mai puţin de 20% dintre centrele comerciale al acestor ţări au fost construite în ultimii zece ani.
Anul acesta pe piaţa românească vor mai apărea încă 180.000 mp de spaţii comerciale moderne. Cel mai mare proiect anunţat este Shopping City Râmnicu Vâlcea, dezvoltat de NEPI, care implică o investiţie de 40 mil. euro. Mallul ar urma să fie inaugurat la finalul acestui an. Acelaşi dezvoltator intenţionează să deschidă în acest an şi un mall la Satu Mare. Acestora li se adaugă o serie de proiecte de dimensiuni mai mici ce vor apărea în oraşe de genul Târgovişte, Bistriţa, Mioveni, Paşcani sau Dorohoi.
Vânzările retailerilor, în creştere cu 20-30% în ultimul an, potrivit datelor brokerilor imobiliari ai Colliers International, nasc dorinţa de a acapara cât mai mult din banii de consum ai românilor şi determină continuarea extinderii magazinelor la nivel naţional.
