Unde te întorci, dai de câte o platformă politică autointitulată „liberală“. Hipsterismul „de dreapta“ e la apogeu. Toată lumea se bate în piept cu „proprietatea privată“ și cu „statul minimal“.  Ultima apariție pe această scenă, și care se vrea și cea mai „radicală“, este cea a asociației-viitor partid M10 a Monicăi Macovei, care își propune „să apere proprietatea privată și spiritul antreprenorial“. Bineînțeles, își propune să promoveze și „independența justiției“, precum și „egalitatea în fața legii“. Macovei șoca în campania electorală de anul trecut când, invitată la o emisiune de televiziune, a făcut cadou moderatoarei un cartuș de mitralieră. A povestit că are acasă mai multe cartușe de diferite mărimi, pe care le-a cumpărat de la localnici în perioada când a lucrat la Biroul din Bosnia-Herțegovina al Consiliului Europei, în calitate de expert în reforma justiției. „După război, cei din Bosnia care nu aveau bani le-au vândut la turiști, după ce le-au cules de pe câmp“, relata aceasta. Din păcate, nimeni nu a fost pe fază, nici anul trecut, nici acum, pentru a o întreba, în context, dacă i se pare ok ca, într-un stat „de drept“, unii să fie mai egali decât alții. Dreptul de proprietate, care se referă nu doar la bunuri, ci și la propria persoană, e consubstanțial cu dreptul la autoapărare. Numai că simplii cetățeni sunt lipsiți de acest drept. Potrivit Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, arme letale de foc pot deține doar demnitarii, magistraţii, diplomaţii, militarii şi poliţiştii, precum și persoanele incluse în programe de protecţie a martorilor. O situație limpede de discriminare. Și vorbim de principii, deci nu funcționează pseudoargumentul potrivit căruia lucrurile stau la fel în majoritatea statelor. Cei care din trei în trei fraze invocă „parteneriatul strategic cu SUA“ ar trebui să știe că, peste Ocean, dreptul oricărui cetățean de a deține și de a purta arme de foc este garantat de Constituție.

Nici unul dintre numeroșii politicieni care se autodeclară liberali și de dreapta nu vorbește despre dreptul fundamental la autoapărare. Subiectul e tabu în spațiul public. Deși ar trebui să fie de profundă actualitate, mai ales că autoritățile nu contenesc să ne vorbească despre creșterea amenințărilor teroriste. Numai că acest discurs e folosit doar pentru a justifica sporirea puterilor instituțiilor de forță, nu și a drepturilor cetățeanului și a capacității sale legitime de autoapărare. Nu s-a vorbit deloc despre faptul că, după recentul masacru de la Paris, unul dintre liderii comunității evreiești din Europa, rabinul Menachem Margolin, a cerut oficial, într-o scrisoare trimisă miniștrilor de Interne din UE, modificarea legislației armelor la nivel european, astfel încât să se permită deținerea de arme de foc pentru autoapărare. Și nimeni nu se întreabă dacă nu s-ar fi putut salva vieți dacă în redacția Charlie Hebdo ar fi existat arme și oameni care să știe să le folosească.

Ionuț Bălan,
analist economic